16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCasă vândută cu un buletin fals

Casă vândută cu un buletin fals

Imobilul de pe strada Morii, nr. 1, din Craiova a fost vândut cu ajutorul unui buletin fals (Foto: GdS)
Imobilul de pe strada Morii, nr. 1, din Craiova a fost vândut cu ajutorul unui buletin fals (Foto: GdS)

Caz incredibil în municipiul Craiova. În iunie 2006, un bărbat, care nu a fost identificat nici până acum, a vândut casa unui craiovean în baza unui buletin falsificat destul de grosolan. Deși a dovedit că o altă persoană a vândut casa în numele său cu un buletin fals, iar în iunie 2006 nici măcar nu era în țară, proprietarul păgubit a fost plimbat prin instanțe vreme de… nouă ani și jumătate. Problemele bărbatului nu s-au încheiat nici până acum, pentru că, deși a obținut o hotărâre definitivă în instanță, nu poate intra deocamdată în casa lui. Asta pentru că evacuarea din locuințe se poate face iarna numai în anumite condiții. Mai trebuie spus că notarul care a întocmit documentele prin care a fost vândută casa a fost cercetat penal și a primit o amendă de 1.000 de lei.

Povestea în acest caz începe în septembrie 2005, când Ovidiu Lilea a cumpărat de la Nicolae Miclescu, cu 36.000 de lei, o casă cu patru camere, situată pe strada Morii din Craiova. După două luni, în noiembrie, Lilea a plecat în Italia, însă nu a stat decât până în iunie, anul următor, când a fost anunțat de vecinii săi că o familie de etnie romă tocmai se mutase în casa lui. Ajuns la Craiova, Lilea a aflat că imobilul îi fusese vândut de două ori în numai câteva zile. Cum s-a putut întâmpla acest lucru? Craioveanul a aflat că o persoană necunoscută i-a spart casa și a pus mâna pe contractul de vânzare-cumpărare încheiat în septembrie 2005 cu Miclescu. Mai departe, aceeași persoană i-a falsificat cartea de identitate și s-a prezentat la notarul Gheorghe Pătrău ca fiind chiar… Ovidiu Lilea. Astfel, pe 16 iunie 2006, cel care a pretins a fi Lilea i-a vândut imobilul cu suma de 40.000 de lei lui C. M.. Instanța a reținut că aceasta din urmă „a fost contactat de către vecinii reclamantului, spunându-i că vânzătorul nu este proprietarul imobilului. Cu toate acestea, la zece zile de la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, numitul C.M. revinde imobilul numitului Durach Mișu, actele încheindu-se tot la BNP Pătrău Gheorghe“, se arată într-o hotărâre a Judecătoriei Craiova din mai 2015. Este vorba de un contract de vânzare-cumpărare încheiat între cu Durach la data de 23 iunie 2006. Lilea nu a stat prea mult pe gânduri, iar pe 27 iunie a cerut în instanță anularea celor două contracte. De asemenea, bărbatul a anunțat poliția despre faptul că i-a fost spartă casa, dar și că o persoană necunoscută i-a falsificat buletinul și i-a vândut imobilul.

Buletinul fals a trecut neobservat la notar

Acesta a fost doar începutul problemelor lui Lilea, care, după cum spune Laurențiu Stanca, avocatul care l-a reprezentat în instanțe, a avut și un pic de noroc. Casa i-a fost vândută în 2006, când era nevoie de pașaport pentru a intra în Italia. În acest fel, bărbatul a putut dovedi destul de ușor că nu era în țară când i-a fost vândută casă și că s-a întors abia pe 24 iunie 2006.
De asemenea, în urma unei expertize grafologice, Ovidiu Lilea a arătat că semnătura de pe contractul de vânzare-cumpărare nu îi aparține. Cea mai importantă probă a lui Lilea a fost însă buletinul cu care i-a fost vândută casa. Astfel, buletinul respectiv nu avea același număr cu al lui Lilea (491228 în loc de 064926), locul nașterii era altul (Cioroiași în loc de Băilești), CNP-ul era format din 12 cifre și nu din 13, iar ultimele două cifre erau inversate. Cel mai probabil, cel care a falsificat actul de identitate a luat datele din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între Lilea și Micescu, în care nu erau trecute însă numărul buletinului și locul nașterii, așa că a folosit altele. CNP-ul era asemănător cu al păgubitului și probabil a fost copiat greșit de cel care a falsificat actul de identitate. Într-un răspuns trimis la o adresă a instanței în februarie 2007, funcționarii de la Evidența Pașapoartelor au precizat că buletinul cu nr. 491228 aparținea unei persoane din comuna doljeană Călărași, iar CNP-ul nu era valid. „Lilea Ovidiu, CNP (…), nu figurează în evidențele noastre sau la Evidența Populației (CNP eronat), xerocopia C.I. prezentată în anexa la adresă având mai multe elemente de identificare falsificate“, au transmis funcționarii de la Pașapoarte. Notarul Pătrău nu a observat că i-a fost băgat sub nas un buletin fals și a întocmit actele prin care a fost vândut imobilul. Instanța a mai reținut că, abia pe 3 iulie 2006, notarul Pătrău a sesisat poliția cu privire la buletinul falsificat. „Însuși notarul a constatat nereguli cu privire la CNP-ul reclamantului, menționat pe contractul de vânzare-cumpărare nr. 1446/16.06.2006, în care notarul a atestat că vânzătorul ce s-a prezentat în fața sa poseda o carte de identitate cu CNP format din 12 cifre, deși acesta trebuia să conțină obligatoriu 13 cifre. Pentru aceste motive, chiar notarul s-a adresat organelor de poliție prin adresa nr. 65/03.07.2006“, se arată în hotărârea Judecătoriei Craiova.

Plimbat aproape zece ani între instanțe

Deși a adus destule probe care arătau clar că altcineva a vândut casa în numele său, Lilea a avut nevoie de zece ani ca să convingă judecătorii craioveni că dreptatea este de partea sa.
Magistrații de la Judecătoria Craiova i-au repins prima acțiune pe 18 octombrie 2007. A urmat recursul, iar în mai 2008, Tribunalul Dolj a hotărât ca dosarul să fie rejudecat la Judecătoria Craiova. A urmat o altă hotărâre, prin care Judecătoria Craiova i-a respins acțiunea lui Lilea, un alt recurs și o altă trimitere spre rejudecare. Nici de această dată Judecătoria Craiova nu a văzut vreo problemă, așa că pe 10 octombrie 2013 a respins din nou acțiunea lui Lilea. A urmat un alt recurs, o altă trimitere spre rejudecare, iar pe 2 octombrie 2014 dosarul a ajuns din nou pe rolul Judecătoriei Craiova. Abia în mai, anul acesta, instanța a hotărât să admită acțiunea lui Lilea, să constate nulitatea celor două contracte de vânzare-cumpărare și să dispună repunerea în situația anterioară încheierii celor două contracte. Hotărârea Judecătoriei Craiova a rămas definitivă pe 9 decembrie. Judecătorii au reținut, după aproape zece ani, că „din înscrisurile depuse la dosar (…) rezultă că, în perioada în care reclamantul era plecat în străinătate, o persoană neidentificată până în prezent a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1446/16.06.2006, având ca obiect imobilul de pe strada Morii nr. (…), folosindu-se de un act de identitate fals, emis pe numele reclamantului și săvârșind astfel faptele de fals privind identitatea și uz de fals“. Mai trebuie spus că, din martie 2010 și până în aprilie 2013, procesul a fost suspendat, după ce C.M. a formulat o plângere penală împotriva notarului Pătrău, dar și împotriva lui… Ovidiu Lilea, pe care l-a acuzat de înșelăciune.

Infracțiuni prescrise, notarul amendat

Notarul Pătrău a fost cercetat de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care au stabilit că acesta nu și-a făcut treaba.
„Toate aceste diferențe puteau fi observate cu ușurință de către învinuitul Pătrău Gheorghe dacă ar fi analizat corespunzător cartea de identitate prezentată de vânzător și contractul prin care acesta își dovedea proprietatea imobilului pe care îl vindea. (…) În încheierea de autentificare nr. 1446/16.06.2006 a contractului de vânzare-cumpărare, încheiat în fața sa, CNP-ul vânzătorului este trecut greșit, lipsind o cifră din acesta, iar ultimele două cifre sunt inversate.
De remarcat că, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că actul de identitate prezentat de vânzător învinuitului Pătrău Gheorghe este fals (…). Vom reține așadar că învinuitul Pătrău Gheorghe nu și-a respectat obligația ce îi revenea, de a stabili identitatea certă a părților“, au reținut procurorii. În final, notarul a fost scos de sub urmărirea penală pentru comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu și a primit o amendă administrativă de 1.000 de lei.
Cât despre cel care a falsificat buletinul și a vândut casa lui Lilea, oamenii legii nu au reușit să-i dea de urmă. De altfel, în aprilie, anul acesta, dosarul cu autor necunoscut (AN) a fost clasat pentru că faptele s-au prescris.

Notarul Pătrău și clienții aduși de ginere

Numele notarului Pătrău apare într-un raport al Agenției Naționale de Integritate (ANI), care a stabilit că ginerele acestuia, Mirel Bontea, fost consilier juridic la Primăria Craiova, s-a aflat în conflict de interese.
Potrivit unui comunicat al ANI din aprilie 2015, „în perioada exercitării funcției publice, persoana evaluată a fost împuternicită să reprezinte primăria în vederea încheierii mai multor contracte între primărie și terțe persoane, toate aceste contracte fiind autentificate la Biroul Notarului Public Pătrău Gheorghe (socrul persoanei evaluate), sumele încasate cu titlu de onorarii de către notariat fiind în cuantum de 86.963,26 lei“.
Inspectorii de integritate au mai precizat că au sesizat procurorii privind comiterea infracțiunii de conflict de interese de către Bontea. Între timp însă, pe 10 martie, Bontea a fost condamnat de Judecătoria Craiova la un an de închisoare pentru conflict de interese, aplicarea pedepsei fiind amânată pe o perioadă de doi ani. Hotărârea instanței a rămas definitivă pe 25 septembrie, când Curtea de Apel Craiova a respins apelul inculpatului ca nefondat. Gazeta de Sud a prezentat pe larg acest caz în martie, anul acesta („Fost jurist al primăriei, afaceri din bani publici cu socrul său“ – 23 martie 2015). Atunci, primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, a precizat pentru GdS că juristul Mirel Bontea a demisionat în cursul anului 2014. Din ultima declarație de avere depusă de Bontea, în aprilie 2014, aflăm că acesta este căsătorit cu Raluca Bontea, judecătoare la Secţia Civilă a Judecătoriei Craiova.

Evacuare după 1 martie

Deși a obținut o hotărâre definitivă în instanță, Lilea nu poate intra încă în imobilul pe care l-a cumpărat în 2005. Potrivit legii, evacuările din locuinţe pot fi făcute în perioada 1 decembrie – 1 martie doar în două situații: dacă cel care cere evacuarea face dovada că nu are o locuinţă sau dacă persoanele a căror evacuare se cere au o altă locuinţă în care se pot muta. Aceste dispoziţii nu se aplică însă în cazul evacuării persoanelor care ocupă abuziv o locuinţă. Avocatul Laurențiu Stanca a precizat că va începe totuși demersurile pentru evacuarea familiei Durach, dar și că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a cere despăgubiri privind durata excesivă a acestui proces.

Durach, condamnat la nouă ani de pușcărie

Mișu Durach, cel la care a ajuns în final imobilul, a fost condamnat în mai 2012 la nouă ani de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat de comiterea infracțiunii de tâlhărie. Mai exact, Durach a fost acuzat că a bătut un bărbat în urma unui scandal izbucnit după un joc de barbut.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS