Pedepsele stabilite de instanțele de judecată ajung, în realitate, chiar și la jumătate, aproape toți condamnații fiind eliberați condiționat din pușcării. Legea este destul de clară în ceea ce privește punerea în libertate a condamnaților, care își pot reduce pedepsele și mai mult dacă muncesc, publică lucrări științifice sau fac cursuri de calificare ori recalificare.
Potrivit Legii privind executarea pedepselor (nr. 254/2013), o persoană condamnată poate fi eliberată condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei dacă îndeplineşte o serie de condiţii prevăzute de Codul Penal.
Eliberarea condiţionată poate fi dispusă dacă persoana condamnată a executat cel puţin două treimi din pedeapsă, în cazul închisorii care nu depăşeşte zece ani sau cel puţin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de zece ani.
De asemenea, condamnatul trebuie să execute pedeapsa în regim semideschis sau deschis. În cazul condamnaţilor care au împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune eliberarea condiţionată după executarea a jumătate din pedeapsă în cazul închisorii ce nu depăşeşte zece ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii mai mari de zece ani.
Intervalul cuprins între data eliberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat. Eliberarea condiţionată se acordă la cererea condamnatului sau la propunerea comisiei pentru eliberare condiţionată din cadrul penitenciarului.
Propunerea comisiei, ca și cererea condamnatului, ajung, în final, la instanţă, judecătorii fiind cei care decid dacă eliberează sau nu din puşcărie un condamnat. Legea mai spune că, pentru a elibera un condamnat, instanţa de judecată trebuie să aibă „convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate“.
Pe lângă reducerile de pedeapsă prevăzute de Codul Penal, Legea nr. 254/2013 vine cu altele.
Astfel, dacă cei condamnați fac o muncă plătită, se consideră cinci zile executate pentru patru zile de muncă. În cazul muncii neremunerate, se calculează patru zile executate pentru trei zile de muncă, iar, dacă deținuții muncesc noaptea, se consideră trei zile executate pentru două nopți de muncă.
Dacă un deținut se înscrie la cursurile de școlarizare, se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui an școlar, iar la absolvirea unui curs de calificare deținuții scapă de 20 de zile de pușcărie. De asemenea, pentru elaborarea de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se calculează câte 30 de zile de închisoare executate pentru fiecare.
Condamnați eliberați condiționat
În ultimii ani, mai mulți condamnați definitiv au fost eliberați condiționat. De exemplu, Cosmin Gigi Drăgan, craioveanul condamnat în decembrie 2011 la șapte ani de închisoare pentru uciderea unui bărbat de 62 de ani, a fost eliberat la sfârșitul lunii iulie, după ce a executat cinci ani și trei luni de pușcărie cu tot cu arestul preventiv (un an și opt luni).
Alt caz este cel al fostului primar al municipiului Craiova, Antonie Solomon, condamnat pe 20 septembrie 2013 la trei ani de închisoare pentru luare de mită și fals intelectual. A fost eliberat condiționat din Penitenciarul Pelendava pe 10 decembrie, anul trecut, după ce a executat 20 de luni de detenție din pedeapsă (șase luni de arest preventiv, plus alte 14 luni petrecute în penitenciar).
De asemenea, în ianuarie, anul acesta, magistrații Tribunalului Dolj dispuneau eliberarea condiționată din penitenciar a medicului ginecolog Radu Nicon, condamnat definitiv la un an și opt luni de închisoare pentru comiterea infracțiunii de luare de mită. În total, dr. Radu Nicon a executat aproape nouă luni de închisoare din pedeapsa primită, din care două luni în arest preventiv.
Încă un exemplu este cel al fostului director executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Dolj, Răducu Sergiu Gelu Drăgancea, care a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare pe 16 august 2012.
Din această pedeapsă au fost scăzute cele 11 luni petrecute în arest, iar în ianuarie 2014 a fost eliberat condiționat. A executat, în total, doi ani şi aproape cinci luni de închisoare din pedeapsa de patru ani.
„Lucrările științifice“ te scapă de pușcărie
Potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, citată de Gândul, numărul „lucrărilor ştiinţifice“ scrise de infractorii români în închisori a crescut de la șapte lucrări în 2012, la 197 în perioada 2014 – iunie 2015. Printre deținuții care au scris cele mai multe cărți în penitenciar se numără fostul deputat PSD de Dolj, Nicolae Vasilescu (nouă cărţi într-un an), omul de afaceri craiovean Dinel Staicu (șapte cărţi într-un an), Gheorghe Copos (cinci cărţi într-un an), precum și omul de afaceri Cornel Penescu, condamnat în același dosar cu Antonie Solomon, care a scris patru cărţi.
