Parcul arheologic al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier se întinde pe o suprafaţă de cinci hectare şi include unul dintre cele mai importante şi cunoscute vestigii istorice din ţară. Ruinele Podului lui Traian amintesc de o construcţie grandioasă, ridicată în perioada dintre cele două războaie dacice, după planurile arhitectului imperial Apolodor din Damasc. Zona turistică de pe malul bătrânului fluviu este însă de ani buni un nesfârșit șantier.
Ruinele Castrului Drobeta, întins pe o suprafaţă de aproximativ două hectare, amintesc de primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și al treilea din Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. Piciorul Podului lui Apolor din Damasc, ruinele bisericii medievale cu contraforţi, termele romane, o porţiune din zidul unui amfiteatru roman, descoperită în timpul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier sunt vestigii istorice, mărturii ale trecutului care de ani buni așteaptă să fie redate circuitului turistic.
Lucrările de reabilitare a obiectivelor din parcul arheologic de la Drobeta Turnu Severin, care au început în anul 2011, par să nu se mai sfârșească.
Printre maldăre de pământ, printre materiale de construcție, prin locuri accidentate, „decorate“ cu resturi menajere, turistul curios străbate de la un capăt la altul parcul arheologic. Îngăduitor, portarul permite accesul turistului care ajunge pe meleaguri mehedințene și vrea să cerceteze locul.
Face abstracție de pilonii pasarelelor aflate încă în lucru, care ar trebui să-i îngăduie să privească mai de aproape ce a mai rămas din piciorul podului lui Apolodor din Damasc. Privește cu nedumerire la tot ce îl înconjoară și încearcă să înțeleagă mersul lucrurilor, care se consumă după același scenariu ce are la bază „probleme neprevăzute“.
„Din nefericire, din cauza unor probleme apărute pe parcursul derulării proiectului de reabilitare a parcului arheologic al Muzeului Regiunii Porțile de Fier, finanțat din fonduri europene, s-a ajuns în situația de a se prelungi aceste lucrări. În ceea ce privește piciorul podului construit de Apolodor din Damasc, nici astăzi nu au fost efectuate lucrările prevăzute în proiectul tehnic. Acea cuvă din beton ce înconjoară resturile acestui picior va trebui demolată“, a spus Marin Iulian Neagoe, muzeograf în cadrul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.
La pas prin șantier
Lângă piciorul podului lui Apolodor din Damasc se întinde castrul roman de la Drobeta, fortificație militară din piatră construită în perioada dintre cele două războaie dacice. Ca și restul obiectivelor turistice din parcul arheologic și el se află în proces de reabilitare. Din fericire, lucrările sunt în mare parte finalizate. Restaurarea și reconstituirea elementelor de zidărie sunt finalizate. Au fost refăcute turnurile porții principale, pe o înălțime care nu depășește 1,70 – 1,80 metri. De asemenea, toate cele patru porți ale fortificației au fost reconstituite, ca și zidurile camerelor interioare, atât cele de secol II, cât și cele de secol IV. În prezent, se lucrează la amenajarea aleilor pietonale care vor străbate suprafața fortificației romane. Și aici fiecare pietricică, fiecare colț vorbește despre istoria scrisă în vremuri de mult apuse.
Vizita în parcul arheologic vizează un nou obiectiv. Pășind pe aleile noroioase, decorate din loc în loc cu gropi, turistul aruncă o privire spre clădirea Muzeului Regiunii Porțile de Fier. Lucrările continuă și la acest edificiu. Jumătate din clădire este reabilitată la exterior, cealaltă își așteaptă rândul. Printre schele, mașini ale celor care încearcă să redea imaginea parcului arheologic atrag atenția un sarcofag, dar și câteva pietre funerare, descoperite în Drobeta în perimetrul necropolelor din apropierea orașului civil.
„Sunt foarte multe resturi ale unor inscripții, conuri funerare, un sarcofag descoperit foarte aproape de curtea muzeului. Noi sperăm ca în contextul construirii în perimetrul curții a unui pavilion multifuncțional cu două etaje, care este gata, să avem posibilitatea ca toate aceste piese de lapidariu să le depozităm pentru a le feri de eventuale degradări“, a mai precizat muzeograful Marin Iulian Neagoe.
Periplul continuă. Monumentele istorice stau alături de scheletele unor edificii încă nefinalizate și altele care se află în forma finală prevăzută în proiect.
Turistul se lasă condus însă pe tărâmul istoriei și face alt popas în fața amfiteatrului. Descoperirea acestuia are o poveste extrem de interesantă. Amfiteatrul figurează pe Columna lui Traian și, timp de peste o sută de ani, arheologii l-au căutat în zadar. L-au descoperit în toamna anului 2011 chiar în curtea muzeului cu ocazia unor săpături mecanizate privind realizarea fundațiilor unui pavilion modern multifuncțional.
Săpăturile mecanizate au fost întrerupte, iar cele ale arheologilor au scos la iveală structuri de zidărie romană.
„Am reușit să dezvelim o mare parte din suprafața porții de nord. Monumentul se prezintă sub forma unui ring al zidului de arenă, care are o formă elipsoidală, cu dimensiuni aproximativ egale. La fiecare dintre punctele cardinale este prevăzut cu o poartă de acces înspre arenă. Interesant este faptul că în săpătură am avut șansa să descoperim câteva complexuri de epocă medievală: un cuptor și două locuințe, care, după materialul arheologic recuperat, sunt datate în perioada de sfârșit a secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea. Practic, ar fi primele complexuri cercetate și documentate din perimetrul așezării medievale a Severinului care s-a întins până în această zonă, a ruinelor romane, și mă refer la zona amfiteatrului și a castrului roman“, a mai precizat muzeograful.
Băile romane, gata pentru a-și primi turiștii
Amfiteatrul de la Drobeta încântă călătorul însetat de istorie, ca și băile romane aflate în perimetrul parcului arheologic. Lucrările de restaurare și reconstrucție ale ruinelor termelor romane descoperite pentru prima dată în 1935 sunt finalizate. Un obiectiv îndeplinit.
„Din păcate, o mare parte a băilor a suferit distrugeri în timpul construirii căii ferate, la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar și ulterior din cauza fluctuațiilor nivelurilor Dunării, în special în perioada de dinainte de construire a hidrocentralei de la Porțile de Fier I. Foarte multe dintre construcțiile care se aflau înspre Dunăre au fost distruse. Din ceea ce s-a mai păstrat s-a reușit reabilitarea zidăriei unora dintre camere, dintre bazine și porțiuni din zidurile care delimitau curtea interioară a termelor, care era mărginită de o serie de coloane și statui ale unor împărați sau zeități din lumea romană, unde se practicau diferite sporturi“, a spus Marin Iulian Neagoe.
Vestigiile antice ale Severinului revin cu greu la viață și turistul mai are de așteptat până când vizita lui să își piardă aura unei aventuri.
