17.3 C
Craiova
miercuri, 17 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCovorul oltenesc, din Bechet până în Japonia

Covorul oltenesc, din Bechet până în Japonia

Tradiția oltenească reînvie în atelierul unei doljence care trăiește să le aducă aminte tinerilor de valorile românești. Antoaneta Nadu a uimit cu creațiile sale oamenii de pe tot globul. Covoarele tradiționale oltenești țesute în atelierul său înfrumusețează casele locuitorilor din America, Japonia, Australia și multe alte state ale lumii.

Valorile tradiționale românești sunt recunoscute în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii prin creațiile unei doljence ambițioase din Bechet. După o viață de profesor de biologie Antoaneta Nadu ne demonstrează că vârsta nu este o piedică și că, dacă există voință și creativitate, oricând poți să o iei de la zero. Într-o Românie în care au fost rase mii de monumente istorice și obiectele tradiționale sunt înlocuite tot mai mult de kitsch-uri, mai există oameni care dau viață lucrurilor unice în lume pe care le făceau bunicile și străbunicile noastre.
Trăind într-o casă unde s-a lucrat foarte mult artizanat, doamna Nadu a simțit nevoia ca la vârsta pensionării să deschidă un atelier de țesături specifice zonei de sud a Olteniei. Se întâmpla în urmă cu 15 și de atunci s-a dedicat acestui meșteșug și a progresat de la an de an. Așa a devenit cunoscută, atât în țară, cât și în străinătate. Când vorbește despre scoarța și covorul oltenesc ochii îi strălucesc.
„Dragostea pentru arta tradițională am avut-o din copilărie. În familia mea pe timpurile acele se lucra așa ceva. Făcând mai multe expoziții cu obiecte tradiționale din zonă, fiilor mei le-a venit ideea să deschid un atelier. Sunt 15 ani de când atelierul funcționează. La început a fost mai greu. Nu eram cunoscută pe piață. Oamenii aveau impresia că eu adun lucrurile de la alții și mă duc să le vând, dar am demonstrat că totul se lucrează în atelier și am progresat. Am accesat și proiecte cu fonduri guvernamentale. Atelierul este făcut cu investiție venită din fonduri guvernamentale. Am participat la expoziții organizate atât în țară, cât și în străinătate“, povestește Antoaneta Nadu.

„Cine învață acest meșteșug nu-l mai uită niciodată“

Fiind în baza de date a mai multor ministere, Ministerul de Externe, Ministerul Turismului, al Culturii, al Agriculturii, doljeanca a ajuns la multe expoziții din Europa, și nu numai. Covoarele și țesăturile oltenești au ajuns și la expoziții în Emiratele Arabe Unite, dar și în Germania, Franța.
„Văzând seriozitatea lucrurilor făcute în atelierul din Bechet și faptul că noi păstrăm tradiția din zonă cei de la minister m-au trimis la multe expoziții din Europa și chiar din Emiratele Arabe Unite. Primesc felicitări și comenzi din America, Canada, Japonia, Australia și din toate țările europene. De la an la an am ajuns să avem tot timpul comenzi. Acum trei femei lucrează în atelier și alte două la domiciliu. Cine învață acest meșteșug nu-l mai uită niciodată“, a spus Antoaneta Nadu.

„Pe clienți îi atrage foarte mult coloritul“

Promovarea obiectelor se face pe internet, pe un site. Faptul că lucrează cu motive tradiționale și fac și piese personalizate îi atrage pe oameni. Fiind profesoară de biologie, doamna Nadu spune că îi place să transpună în obiectele care ies din atelierul său natura.
„Pe clienți îi atrage foarte mult coloritul. În ceea ce noi facem în atelier suntem foarte legați de natură. Vreau ca omul să simtă prin aceste obiecte că a adus în casa sa o bucățică din natură. Oamenii au apreciat curajul de a prelua acest meșteșug destul de greoi și de dificil de vândut. Obiectele sunt cumpărate de oamenii care iubesc și apreciază tradiția și care au bani și vor ca în casele lor să fie un colțișor de tradiție românească. Facem covoare foarte mari, dar și covoare mai mici. Prețul este de 450 de lei pe metru pătrat la un covor. Dar mai și negociem mai ales la comenzile mai mari“, mărturisește femeia.

Covorul pentru Premiile Gopo 2014, făcut în Bechet

Tot în atelierul din Bechet a fost țesut și covorul roșu pentru Premiile Gopo 2014. Covorul a avut 15 metri lungime și a trebuit să fie gata într-un timp foarte scurt. S-a lucrat și câte 10-11 ore pe zi ca să fie gata la timp.
„Am fost contactată de o firmă care era sponsorizată de o bancă. Au mai fost și la alte lucrătoare și nu au avut curajul să preia această comandă pe care trebuia să o facă într-un termen foarte scurt. Văzându-i tineri pe cei care au venit la mine, și mie îmi place cum se descurcă tineretul, am bătut palma. S-a muncit mult, au venit și persoane din afara atelierului să ne ajute auzind la ce lucrăm. Angajatele lucrau și câte 10-11 pe ore pe zi ca să fie gata la timp. Covorul a fost făcut din bucăți pe care le-am unit în așa fel încât nimeni nu și-a dat seama că nu era dintr-o bucată. Am lucrat un covor mare și pentru o Catedrală Ortodoxă din Londra. Dar facem și obiecte mai mici precum carpetele. Mult apreciate sunt obiectele personalizate. Am lucrat un covor pentru o româncă din Elveția, dânsa prin telefon ne-a spus cam ce ar vrea, eu am gândit cum să facem covorul, l-am personalizat în funcție de ce ne-a cerut și a ieșit foarte frumos“, a spus Antoaneta Nadu.

„Suntem un popor bogat în creație și tradiții“

Acum în atelier se lucrează la un costum popular, mai precis un brâu, după modelul celui purtat de regina Maria pentru un eveniment organizat la Conacul Maldăr.
„Cu acest conac lucrăm de ani buni. Am făcut pentru ei multe covoare cu motive tradiționale foarte vechi. Recent, ne-au dat să lucrăm un brâu purtat de regina Maria care se pune peste poale și din care pleacă niște franjuri ordonate. Este un model greu, dar ne-am străduit să-l realizăm pentru că este necesar la un eveniment care va găzdui persoane importante din țară și din Europa“, precizează femeia.
Cuceriți de mărfurile occidentale, tot mai mulți tineri uită de obiectele tradiționale. Propunerea cea mai importantă pe care doamna Nadu și-a făcut-o când a început să lucreze la atelier a fost să îi facă pe tineri să își aducă aminte de tradiție și să aprecieze lucrurile care vorbesc despre identitatea poporului din care se trag.
„Când am început eu să lucrez la atelier și am văzut indiferența tinerilor față de tradiție, mi-am propus să schimb ceva în acest sens. A fost cea mai importantă propunere pe care mi-am făcut-o legat de acest atelier, să îi fac și pe tineri să se uite puțin înapoi, să vadă care le sunt originile. De fiecare dată când am întâlnit tineri le-am arătat că suntem un popor bogat în creație și tradiții pe care nu trebuie să le pierdem. De-a lungul anilor am avut comenzi și de la tineri. Odată am făcut pentru un covor tradițional pe care un cuplu de tineri voia să se cunune“, își amintește Antoaneta Nadu.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS