Slatina s-a impus din cele mai vechi timpuri ca un important centru comercial și meșteșugăresc. Și astăzi se poate mândri cu o platformă industrială destul de puternică, uzina de aluminiu fiind cea mai cunoscută şi cea care a dat şi emblema orașului.
În Slatina se înființa în 1850 o fabrică de bere, iar în 1881 apărea un „fierăstrău cu aburi“ instalat în apropiere de Olt. Statistica industrială pe 1899-1900 menționa stabilimentele industriale din Slatina, printre care o fabrică sistematică de cherestea, proprietate a francezului Th. Raux (1892), fabrica de făinoase a lui Toma Vasile (1885) ori moara Aluta, care apare în 1912. Anii trec, vremurile se schimbă. În timpul regimului comunist au fost create în Slatina câteva unități industriale importante: Întreprinderea de Aluminiu, Întreprinderea de Prelucrare a Aluminiului ALPROM, Întreprinderea de produse carbonoase, Întreprinderea de pistoane auto și piese turnate din aluminiu, Întreprinderea de utilaj alimentar, Întreprinderea de confecții textile și Întreprinderea de țevi. Slatina se impunea pe harta industrială ca un oraș puternic.
O industrie înfloritoare
Criza economică din ultimii ani din România a adus și la Slatina restructurări masive. Cu toate acestea, o bună parte din locurile de muncă s-au păstrat. „Din fericire, avem patru-cinci unități industriale mari și foarte mari, rămase după regimul comunist, care s-au restructurat și care, în prezent, fac parte din grupuri multinaționale de firme. Există producție de aluminiu, o fabrică de țevi care s-a restructurat, dar care este destul de performantă în raport cu ce se întâmplă în alte părți. Avem din 2005-2006 o investiție masivă într-o fabrică de anvelope, și o fabrică de material care reprezintă structura de rezistență a anvelopelor. De asemenea, o fostă făbricuță de cabluri electrice care s-a restructurat este, în acest moment, unul dintre principalii producători de fibră optică din Europa de Sud-Est. Această fabrică deja își mărește capacitatea de producție în parcul industrial al Primăriei Slatina cu încă 300 de angajați în primă fază. Suntem o localitate care dispune de 15.000 – 20.000 de locuri de muncă în sistem industrial, un lucru care este benefic atât pentru viața economică, cât și pentru cea administrativă“, a precizat viceprimarul municipiului Slatina, Cristian Bircea.
Într-un oraș cu un parc industrial destul de puternic, slătinenii se declară mulțumiți. „Din fericire, avem câteva întreprinderi care merg și au câteva mii de salariați, ceea ce ne face să ne simțim bine. Noi față de alte orașe stăm bine din punct de vedere al locurilor de muncă“, mărturișeste Alexandru Bădoi, un slătinean.
Imaginea unui oraș prosper
Cine trece prin orașul de pe malul Oltului nu are cum să nu constate schimbările ce au loc. Imaginea cenușie pe care ți-o ofereau odinioară blocurile de locuit a căpătat culoare, căci mare parte dintre ele sunt reabilitate. „Mai mult de 40 la sută din numărul de blocuri sunt reabilitate în Slatina. Cred că ne numărăm printre municipiile care au folosit cel mai mult fonduri guvernamentale și europene, dar și fonduri proprii în reabilitarea blocurilor. Rezultatul imediat se vede în factura de energie pe timp de iarnă, în sensul că se reduce până la o treime chiar și mai mult. În mare parte, blocurile au beneficiat de un sistem de reabilitare cu polistiren. Pe fonduri europene s-a făcut o reabilitare completă, însemnând și schimbarea tâmplăriei cu una energoeficientă, tot astfel cum au beneficiat de reabilitare termică și hidroizolație terasele blocurilor, dar și reabilitarea din punct de vedere termic a subsolurilor, prin placarea lor cu material termoizolant“, a precizat viceprimarul municipiului Slatina, Cristian Bircea.
Infrastructura este un capitol la care Slatina nu este deficitară, deși mai sunt multe de făcut. „Suntem într-un amplu proces de reabilitare a străzilor din municipiu. Vorbim aici de străzile principale, în speță bulevarde, dar și de străzile secundare. Mare parte dintre străzile care sunt în cartierele de locuințe au fost reabilitate. Suntem
într-un amplu proces de reabilitare a străduțelor care nu au avut infrastructură și asfalt“, a mai precizat viceprimarul Slatinei.
Marile bulevarde sunt lipsite de atât de cunoscutele gropi, așa că cei din Slatina se pot lăuda cu orașul lor. „E formidabilă Slatina față de ce a fost. E un oraș frumos și verde. Fostul primar, cu toate păcatele lui, a făcut multe și pentru urbe. Încă se mai construiește, se amenajează străzile. Mai jos de spital, bulevardul s-a modernizat“, ne descrie orașul Alexandru Bădoi, în vreme ce alt slătinean se laudă: „E mult mai bine decât ceea ce a fost odată. S-a transformat foarte mult orașul în ultimii zece ani. Sunt schimbări majore. Au început să se miște lucrurile și pe aici“, a spus Gabriel Nacea.
Lucrurile evoluează, unele proiecte se creionează, în vreme ce altele încep să prindă contur, cum este, de exemplu, cel care vizează construirea Sălii Polivalente. Slătinenii vor avea în toamna anului viitor, conform proiectului finanțat de Compania Națională de Investiții, o Sală Polivalentă cu o capacitate de 3.000 de locuri pentru spectatori. Pe lângă competiţiile sportive pe care le va putea găzdui, aici vor fi amenajate şi spaţii comerciale, dar şi birouri administrative şi săli de conferinţă, iar în faţa clădirii va exista o parcare de 120 de locuri. De asemenea, va fi amenajată o platformă de peste 1.000 de metri pătraţi, ce va oferi posibilitatea organizării de concerte în aer liber.
Slatina continuă să se dezvolte. Odată cu înființarea uzinei de aluminiu, urbea a început să crească din alumină, bauxită, săruri de fluor, cocs și energie electrică, ingredientele necesare fabricării aluminiului, iar astăzi reușește să se alinieze orașelor europene.
Podul peste Olt are nevoie de reabilitare
În afară de celebra uzină de aluminiu, emblemă a orașului Slatina, există în această urbe și o emblemă istorică: podul care face legătura între cele două maluri ale Oltului. Ridicat între anii 1888-1891, a fost primul pod de metal peste un râu din România, fiind una dintre primele încercări de a folosi fierul în arhitectură, idee lansată la Expoziția Mondială de la Paris, din anul 1889. După toți anii care au trecut, nevoia reabilitării lui este necesară, date fiind și creșterea valorilor de trafic. „Podul este cuprins în programul de reabilitări al CNADNR -ului, urmând ca într-un timp pe care dânșii îl vor programa să intre într-o amplă reabilitare. Este foarte adevărat că se simte nevoia unui cel de-al doilea pod. Avem speranța că, odată cu realizarea demersurilor pentru autostrada Pitești- Craiova, să apară al doilea pod peste Olt care să descongestioneze Slatina de traficul greu“, a precizat viceprimarul Slatinei.
