Craiova de azi trăiește un paradox. Dacă înainte avea teren, dar lipseau oamenii de afaceri, acum are investitori dornici să deschidă fabrici, dar autoritățile nu au suficient teren să le pună la dispoziție. Cele două parcuri industriale de la marginea orașului sunt insuficiente. Primul este deja plin după venirea turcilor de la compania producătoare de biscuiți, ETI. Cel de-al doilea are o suprafață de 24 de hectare în timp ce solicitările firmelor au ajuns la 50 de hectare. Informațiile au fost dezvăluite de directorul celor două parcuri, consilierul local Marin Nicoli, prezent la emisiunea „Malaxorul Presei“ de la Alege TV. Nicoli a anunțat că în două săptămâni va publica anunțul de scoatere la închiriere a terenurilor din parcul tehnologic High Tech Industry Park, iar investitorii va trebui să creeze o sută de locuri de muncă pentru fiecare hectar închiriat.
Retrocedările haotice de acum șapte-opt ani din zona Parcului Industrial de pe teritoriul comunei Ghercești lovesc ca un bumerang în dezvoltarea economică a Craiovei. Potrivit directorului Nicoli, cel care conduce atât Parc Industrial SA, cât și High Tech Industry Park, o sută de hectare au intrat la acea vreme în posesia unor persoane private, teren care ar fi vital pentru prelungirea zonei industriale și, implicit, pentru atragerea mai multor investitori. Cele o sută de hectare au făcut obiectul mai multor procese, iar terenul s-a întors la statul român. Este doar prima etapă pentru rezolvarea problemelor. „Parcul s-ar putea extinde pentru că sunt aproximativ o sută de hectare în vecinătatea lui care, spun cu destulă îndrăzneală, sunt ale statului, care și-a pierdut actele în Monitorul Oficial. Grație Instituției Prefectului, Consiliului Județean Dolj și Primăriei Craiova am anulat toate titlurile de proprietate date în mod greșit pe această tarla și sper ca, prin hotărâre de guvern, cele 98 de hectare să ajungă în Parcul Industrial, adică garanția a cel puțin 5.000 de locuri de muncă, dar, mai ales, garanția unei dezvoltări economice durabile. Titlurile au fost emise într-o perioadă tulbure. Acum trebuie anulate și cărțile funciare ale acestor terenuri. Eu zic că în două luni se poate rezolva. Peste 80 de persoane au primit titluri de proprietate la Stațiunea Șimnic fără să fi avut posesia și fără ca terenul să fi trecut din proprietatea statului în proprietate privată în vederea retrocedării. Lângă noi sunt 20 de hectare pe care le-am identificat deja, pentru că am zis să folosim rapid ceea ce există. Așteptăm această minune ca statul să fie notat (în cartea funciară – n.r.)“, a declarat Nicoli. Directorul parcurilor industriale a identificat altă metodă de a face rost de teren, dar ea presupune înțelegere din partea proprietarilor de terenuri din jurul parcurilor. „Persoane fizice și juridice din jurul Craiovei pot să ofere ele aceste terenuri în regim de închiriere. Persoanele pot primi 5 eurocenți pe metrul pătrat și dacă închiriază patru hectare iau 2.000 de euro pe lună toată viața. Ar fi asociere în participațiune cu drept de superficie. Dar stau cu pământurile de 20 de ani și nu găsesc cumpărători. În fața parcului avem aproape 50 de hectare de teren privat. Din 2004, tot încearcă proprietarul să le vândă și nu reușește pentru că investitorul nu-și blochează capitalul în pământ. El îl duce în utilaje, în tehnologii, în oameni“, a spus Nicoli.
Mai e nevoie de un aviz
Noul parc industrial al Craiovei mai are un singur hop de trecut pentru a deveni complet funcțional: avizul de la Autoritatea Aeronautică Română pe Planul Urbanistic Zonal care stabilește limitele de construire în zonă. „În acest moment mai așteptăm aviz doar de la Autoritatea Aeronautică Română pentru ca PUZ-ul să spună că în această zonă se poate construi până la o anumită înălțime. Interesele Autorității Aeronautice sunt acelea de a proteja zona aeroportuară, astfel încât zborurile să nu fie puse în pericol, adică limitele să fie de aproximativ 25 de metri de pistă și 50 de metri de la stradă. Noi dorim să fie scris acest lucru, astfel încât investitorii să știe exact cum stau lucrurile. Nu ne facem probleme pentru că halele din parc nu au mai mult de 15 metri înălțime. Autoritatea a obținut de la Consiliul Județean Dolj, pentru prima dată, obstacolarea, adică aeroportul va fi pe harta internațională cu toate obstacolele pe care le poate întâlni acum și în viitor. Avizul va fi repetitiv. Oricine construiește lângă aeroport trebuie să ia acest aviz, astfel încât să nu ne întâlnim cu hale lângă roțile avionului“, a explicat Nicoli.
Hectarul și suta de locuri de muncă
Interesul firmelor pentru noul parc este uriaș, spune Nicoli. Din cele 24 de hectare, cât are parcul, 19,7 hectare sunt deja sub presiunea închirierii, dar nevoie ar fi de fapt de circa 50 de hectare. „24 de firme vor 50 de hectare de teren, iar noi avem 24. Opt hectare sunt solicitate de o firmă din domeniul aeronautic pentru repararea navelor Boeing. Mai sunt patru mari furnizori de componente și semifabricate auto, atât pentru Ford, cât și pentru industria europeană de autovehicule, o firmă din domeniul harnașamentului din piele care echipează atât aeronavele, cât și zona civilă, două firme din Marea Britanie, din domeniul filtre de apă și circuite imprimate, solide și panglică, firme din Marea Britanie care doresc să construiască bărci cu motor. Au găsit la Craiova ceva ce nu se așteptau: oameni care știu să construiască în fibră de sticlă, să prelucreze aluminiu, sudori în argon. Surpriza a fost totală când au văzut că știm să citim aceste desene și să ducem la sfârșit un produs. Principala bogăție pe care investitorii o găsesc aici sunt oamenii. Capacitatea tinerilor de a învăța foarte repede meserii complicate care utilizează în special computerul, faptul că găsesc o universitate tehnică. Facilitățile fiscale sunt ispita momentului, dar principala țintă a investitorilor pe termen lung sunt oamenii“, a spus Nicoli.
Directorul parcurilor a precizat că procedura după care se vor acorda terenurile este simplă: primul venit, primul servit. „Peste două săptămâni vom publica anunțul de scoatere la licitație a închirierii parcelelor de teren green field. Una dintre condiții este ca la fiecare hectar de teren să creeze o sută de locuri de muncă. Pe lângă locurile de muncă trebuie să luăm în calcul și contribuția la dezvoltarea regională, adică toți banii pe care un agent economic îi dă la bugetul de stat, local etc. O firmă cu automatizare mare nu folosește foarte multă forță de muncă, dar folosește forță de muncă high-level, bine plătită, iar valoarea generată returnează societății bani prin cota defalcată din TVA. 41,75% din impozitul pe salariu al tuturor salariaților din Bănie se întoarce în bugetul Craiovei sub formă de sumă defalcată“, a anunțat Nicoli.
Efectul primului parc industrial: 1.200 de angajați
În Parcul Industrial Craiova își desfășoară activitatea 39 de firme, dar numărul lor este mai mare dacă mergem pe orizontala afacerilor, după cum spune Nicoli. „39 de firme își desfășoară activitatea aici, dar trebuie să punem lângă ele orizontala firmelor care lucrează pe firmele din parc, care sunt peste 80. De aceea, putem spune că sunt angrenate în efectul economic din parc peste 1.200 de persoane, dintre din care 690 efectiv vin zilnic la parcul industrial. Noii patroni apelează la noile metode de management. Își doresc mai degrabă PFA-uri pe post de salariați și fiecare din PFA își gestionează singur resursele financiare pe care le obține. Aceasta este o tendință nouă în business“, a spus Nicoli.
Bună și autostrada, dar mai bun e trenul
Nicoli a precizat că lucrul cel mai important pentru afaceri este dezvoltarea căi ferate și nu a autostrăzilor. „Businessul se va dezvolta în special pe calea ferată, chiar dacă azi toți se gândesc la partea auto. Mașinile de la Ford vor ajunge la Calafat pe calea ferată și se vor urca în vapor. Containerele de apă vor ajunge tot pe acolo în Serbia, Bulgaria. Transportul pe calea ferată este mai ieftin. Avem nevoie de tren de mare viteză, pentru că avem cale electrificată și nu trebuie să cărăm cu automotorul. Trebuie doar voință politică și economică. Să dezvolți ceea ce ai e mai bine decât să construiești autostrăzi pe terenuri private. Legat de autostradă, eu spun că principala legătură pentru care politicienii ar trebui să se bată nu este Craiova – Pitești, ci Craiova – Severin – Nădlac“, a declarat Nicoli.
