21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljDinel Staicu, 9 ani de pușcărie în dosarul „Transgaz“

Dinel Staicu, 9 ani de pușcărie în dosarul „Transgaz“

(FOTO: www.b365.ro)
(FOTO: www.b365.ro)

Magistrații Curții de Apel București s-au pronunțat definitiv, ieri după-amiază, în dosarul „Transgaz“. Considerat de procurori „creierul“ fraudării SC Transgaz SA Mediaş cu aproximativ 11 milioane de euro, omul de afaceri Dinel Staicu (foto) a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Se poate spune că este o sentință favorabilă lui Staicu, pentru că instanța de fond (Judecătoria Sectorului 2 București), îl condamnase la 11 ani de închisoare. Ceilalți inculpați din dosar au primit pedepse cuprinse între patru și șapte ani de închisoare.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) emitea, pe 5 noiembrie 2007, un comunicat prin care anunţa că s-a dispus trimiterea în judecată a nouă inculpați acuzați de abuz în serviciu contra intereselor publice, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, respectiv complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. Prin comiterea acestor infracțiuni, patrimoniul Transgaz SA Mediaş ar fi fost fraudat cu suma de aproximativ 11 milioane de euro. Este vorba de Aurel Coconea, fost director general al Transgaz Mediaş, Dinel Staicu – pe atunci preşedintele SIF Oltenia, Cornel Volintiru, Popescu Carmen Ioana, fost director economic al BDJ SA Craiova, Vlad Rebega – fost director al BDJ SA Craiova, Iulian şi Tudorică Siclitaru, Vasile Banciu, fost director general la Asigurarea Naţională Română, şi Adrian Bogza, fost administrator la Delta Telecom SA.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada august 2000 – iulie 2001, directorul Transgaz SA, Aurel Coconea, a încheiat, cu încălcarea normelor legale, 14 convenţii de plăţi cu cinci societăţi cu capital integral de stat. Ulterior, prin încheierea acestor convenţii, pe circuitul financiar dintre societăţile de stat transportoare, distribuitoare şi respectiv beneficiare de gaze naturale, a interpus patru societăţi private – BDJ SA Craiova, Padogaz SA Bucureşti, Sironex SA Craiova şi Duminpex SM SRL Bucureşti – toate controlate de Dinel Staicu. Anchetatorii au reținut că, tot prin încălcarea legii, Transgaz a virat numerar în conturile celor patru societăţi, banii ajungând ulterior în buzunarele lui Staicu şi ale apropiaţilor săi. În plus, procurorii anticorupție au constatat că „cele patru societăţi comerciale controlate de învinuitul Staicu Dinel, reprezentate de inculpaţii Volintiru Cornel şi Rebega Vlad, Popescu Carmen Ioana, Siclitaru Tudorică și Siclitaru Iulian, nu au avut activitate comercială, nu prezentau credibilitate din punct de vedere financiar şi nu au avut relaţii comerciale cu societăţile implicate în încheierea actelor de compensare“.

Dinel Staicu face pușcărie

Cei nouă inculpați au fost deferiți justiției în noiembrie 2007, însă primul termen de judecată în dosarul „Transgaz“ a fost stabilit pentru 15 septembrie 2010. Asta, pentru că, timp de trei ani, dosarul s-a plimbat între Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti și Judecătoria Mediaș, instanțe care nu au putut decide cine are competență să-i judece pe inculpaţi. Abia pe 25 martie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competenţa judecării cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2, dosarul fiind înregistrat din nou pe rolul instanței în iunie 2010.
Ulterior, pe 30 decembrie 2013, după ce Dinel Staicu a fost condamnat definitiv în dosarul fraudării BIR la şapte ani de închisoare, a fost arestat preventiv în dosarul „Transgaz“ apoi eliberat, a fost arestat preventiv în dosarul mituirii unei judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti (care a admis o contestaţie în anulare formulată de Dinel şi i-a anulat pedeapsa primită în dosarul fraudării BIR), Judecătoria Sectorului 2 s-a pronunţat. Cea mai mare pedeapsă – 11 ani de pușcărie, a primit-o Dinel Staicu, însă instanța a scăzut cei aproape doi ani petrecuți de inculpat în arest (21 aprilie 2011 – 11 februarie 2013). Bogza, Popescu, Volintiru și Coconea au fost condamnați la câte şapte ani de pușcărie pentru infracțiunile comise, iar ceilalți patru inculpați au primit câte cinci ani de închisoare.
Instanța a mai dispus ca inculpaţii, împreună cu SC Reconversia SA, să achite Transgaz aproape 26 de milioane de lei drept daune materiale și a menținut sechestrul pus pe averea lui Dinel Staicu.
Hotărârea instanței a fost atacată cu recurs, iar, ieri, Curtea de Apel București a dar o sentință definitivă în dosar.
De data acesta, Dinel Staicu a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru infracțiunile comise, iar Coconea a primit o pedeapsă de șapte ani de închisoare. În schimb, Volintiru, Bogza și Ioana Popescu au fost condamnați la câte cinci ani, iar Rebega, Banciu și Iulian și Tudorică Siclitaru au fost condamnați la câte patru ani de închisoare.
Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au mai dispus ca inculpaţii să achite Transgaz SA Mediaș peste 24 de milioane de lei, reprezentând daune materiale.

Cum a ajuns Dinel Staicu om de afaceri

Omul de afaceri Dinel Staicu a devenit cunoscut începând din anul 2002, când a preluat echipa de fotbal Universitatea Craiova de la Gigi Neţoiu. Într-un interviu acordat GdS în ianuarie 2006, Dinel Staicu povestea că primele sale afaceri au fost cu ouăle furate de acasă şi cu câinii strânşi de pe uliţele comunei natale, Leu. „Am furat ouăle din cuibar, cu gândul să le vând la piaţă. Dar, cum aveam nevoie de capital serios, a trebuit să diversific obiectul activităţii: m-am apucat să fur câinii din sat. Îi spălam bine şi-i pieptănam, le puneam cureluşă la gât ca să dea impresia că sunt de rasă. Îi dădeam cu 35 de lei bucata!“, povestea Dinel Staicu.
La vârsta de 14 ani a plecat la Craiova, iar la 21 de ani era subofiţer de miliţie. A urmat Academia de Miliţie şi Facultatea de Drept, iar în anul 1992 a renunţat la uniforma de miliţian pentru a deveni om de afaceri.
Prima sa afacere legală a fost un chioşc în Târgul Romaneşti, unde vindea mici şi băutură. A urmat discoteca Gin-Gin, iar în 1994 a luat examenul de broker şi doctoratul pe tema… „Economia subterană“.
A urmat o perioadă „înfloritoare“ a afacerilor lui Dinel Staicu, care în 2008 era cel mai bogat om de afaceri din Oltenia, cu o avere estimată la 130 de milioane de euro. De asemenea, din vara anului 2006 şi până la începutul anului 2011 a fost preşedintele SIF Oltenia.
În 2004, pe când deţinea Universitatea Craiova, şi-a depus candidatura la Primăria Craiova, însă a pierdut în faţa lui Antonie Solomon.
Omul de afaceri Staicu a avut primele „contacte“ cu procurorii în toamna anului 2004, atunci când procurorii anticorupţie l-au audiat în dosarul penal privind fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR). În 2006, Dinel Staicu a fost trimis în judecată, iar în decembrie 2010 a fost condamnat la 12 ani de închisoare în dosarul privind fraudarea BIR, însă câteva luni mai târziu, în aprilie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât să-i reducă pedeapsa la şapte ani de puşcărie, hotărârea fiind definitivă. În februarie 2012 a scăpat de pedeapsa de şapte ani de închisoare, pentru că tot judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis o contestație în anulare formulată de Dinel Staicu. Între timp, pe numele lui fusese emis un mandat de arestare în dosarul „Transgaz“.

Condamnat definitiv pentru dare de mită

Pe 25 septembrie 2014, Dinel Staicu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat că a mituit un complet de judecată de la Curtea de Apel București cu peste 600.000 de euro pentru a-l scăpa de pedeapsa de șapte ani de pușcărie. Este vorba de pedeapsa primită de Dinel Staicu în dosarul fraudării Băncii Internaționale a Religiilor. Dinel a reușit să scape de cei șapte ani de pușcărie, însă s-a ales cu cinci ani de închisoare într-un dosar de dare de mită, iar cele trei judecătoare de la Curtea de Apel București – Liliana Bădescu, Dumitriţa Piciarcă şi Veronica Cîrstoiu – sunt judecate acum într-un dosar penal de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului şi fals intelectual.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS