24.8 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCătălin Roșculete, directorul APIA Dolj: „Fermierii să aibă grijă ce declară la APIA“ (II)

Cătălin Roșculete, directorul APIA Dolj: „Fermierii să aibă grijă ce declară la APIA“ (II)

Directorul executiv al APIA Dolj, Cătălin Roșculete, a precizat că după anul 2020  se vor da subvenții doar pe fermă (FOTO: Lucian Anghel)
Directorul executiv al APIA Dolj, Cătălin Roșculete, a precizat că după anul 2020
se vor da subvenții doar pe fermă
(FOTO: Lucian Anghel)

Directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Dolj, Cătălin Roșculete, ne-a acordat un interviu. Vă invităm să urmăriți ultima parte a acestui interviu, în cele ce urmează, după ce prima parte a fost publicată deja în GdS.

Gazeta de Sud: Să discutăm despre zootehnie. În Dolj au fost fermieri care și-au declarat și animalele pe care nu le mai dețin?
Cătălin Roșculete: Nu. În Dolj chiar nu au fost cazuri. Au fost mici probleme cu unele ovine și caprine, dar nu din cauză că nu le aveau, ci pentru că omul și-a vândut animalele cu o lună înainte de control, crezând că nu se va mai face controlul. Dar s-a descoperit acest lucru și omul a fost debitat.

GdS: Controalele se fac înainte de a se vira banii fermierilor?
C.R.: Da. De asta au existat întârzieri în plata banilor către crescătorii de animale. Banii nu se pot da către fermieri decât după ce se încheie toate controalele. Pentru că e o anumită sumă care vine de la Uniunea Europeană și se împarte pe număr de animale găsite efectiv. Oamenii așteptau banii din luna martie, dar controalele au fost din ianuarie-februarie, când au fost multe evenimente. Vreau să vă spun că la noi, în Dolj, chiar nu au fost probleme.

GdS: Există întârzieri mari între data la care intră în conturile guvernului român subvenția pe suprafață de la UE și momentul în care se plătește fermierilor. Acești bani ajung în țară în octombrie, dar sunt distribuiți abia în martie-aprilie, chiar în mai. De ce există o astfel de întârziere?
C.R.: Nu este vorba despre o întârziere. Banii de la Uniunea Europeană vin în octombrie, dar ca să poată să fie dați se depune cererea până pe 15 iunie, după care prelucrarea și verificarea cererii durează până în octombrie-noiembrie. După care avem posibilitatea să dăm avansul. De anul acesta, s-a plătit avansul și s-a terminat restul de plată până în luna februarie, față de alți ani când se ajungea până în mai cu plățile.

„Există câteva sute de fermieri care nu și-au primit banii“

GdS: Așa se vor plăti subvențiile și de acum înainte sau vor mai fi și întârzieri?
C.R.: Va fi în funcție de ceea ce se găsește la aceste controale. Poate nu vom reuși să terminăm controalele în timp util și atunci nu se va da drumul la bani până nu se va termina totul. Problema este alta. Acești bani pe care îi primesc agricultorii trebuie controlați „la sânge“! Aici e problema, că avansul nu se poate da până în octombrie-noiembrie, când este totul aproape gata, verificat. Dar există câteva sute de fermieri care nu și-au primit deloc banii. Este posibil ca o parte dintre ei să și-i primească până la sfârșitul lunii iunie, dar e posibil ca alții să nu și-i primească deloc, pentru că au probleme.

GdS: Ce fel de probleme au acei fermieri?
C.R.: Au probleme de acte. Ceea ce introduce în sistem un consilier APIA de la Calafat, să zicem, vedem și noi la Craiova, vede și Bucureștiul și vede și Uniunea Europeană. Nu că e controlat sistemul, ci e extraordinar de bine controlat tot sistemul și tot fenomenul și nu te lasă să dai drumul la bani. Te blochează, pur și simplu, dacă ai probleme, iar unii fermieri au probleme. S-au plătit banii în 97% din cazuri, dar restul au situații din acestea. Ei fie nu-și vor primi banii, fie vor fi debitați și pentru sumele pe care le-au primit până acum, în funcție de gravitatea faptelor. Să știți, sunt cazuri în care trebuie să dai și sute de mii de euro înapoi sau poate milioane de euro!

GdS: Există situații în Dolj în care fermierii au fost nevoiți să dea milioane de euro înapoi la APIA?
C.R.: Nu s-au dat până acum, dar se vor da de acum încolo. Sute de mii de euro s-au returnat.

GdS: De ce s-au rambursat acei bani?
C.R.: Pentru că au fost problemele despre care v-am vorbit până acum: nu poți să iei niște bani care nu ți se cuvin!

GdS: Anul trecut au fost niște probleme la Brabova, unde un funcționar de la primărie nu a transmis la timp la APIA dosarele fermierilor de acolo, astfel că un sfert dintre producători s-au trezit că nu au putut să își încaseze subvenția. De anul acesta se vor mai putea depune cererile de subvenție la primării?
C.R.: Vedeți, am ajuns exact de unde am plecat. Să știți că un singur director care a fost pe aici a știut cum stă treaba cu APIA. Restul? Asta-i viața! Politica asta te face să nu stai unde ți-e locul. Vorbind despre Brabova, să știți că eu am făcut acea descoperire. Legea după care funcționează APIA nu permite unui consilier să primească dosarul altundeva decât la centrele locale APIA și la centrul județean din care face parte.

GdS: Deci fermierii trebuie să meargă la centrele APIA și nu la primării?
C.R.: Dacă fermierii știu că au în comună un primar destoinic și care se preocupă de așa ceva, ei pot să își rezolve dosarul acolo, la primărie, dar cererea se depune numai și numai la centrele APIA. Am și eu informații că au început să strângă dosare pe la anumite primării. Nu trebuie să existe așa ceva. Cât timp voi sta eu aici se va respecta legea.

GdS: Se percepe vreo taxă la primării pentru acele dosare?
C.R.: Nici asta nu știu. Am auzit și eu despre așa ceva, dar încă o dată vă spun că așa ceva nu se va întâmpla sub nici o formă la APIA. Am auzit și eu că s-ar fi întâmplat anii trecuți, dar după zvonuri nu mă iau. Mă iau numai după ceea ce văd. Am lăsat numărul meu de telefon la toate primăriile, ca atunci când se aude despre așa ceva să mă sune pe mine, că eu sunt cel care îi va da în gât. De ce să las un consilier de-al meu să facă asta? Peștele se împute de undeva… Și atunci să dispară astfel de lucruri!

GdS: Se ajută marii fermieri de credite bancare până primesc banii de la APIA? Mai solicită adeverințe de la APIA?
C.R.: Nu doar marii fermieri. Orice fermier poate lua credite. Ei solicită de la noi adeverințe cu care merg la bancă și solicită 80% din suma pe care ar urma să o ia de la noi. Sunt protocoale încheiate între APIA și multe bănci, unde este negociată o dobândă foarte mică, care este, în medie, undeva la 5-6%.

GdS: Este normal să fie o dobândă foarte mică, pentru că banca nu își asumă niciun risc.
C.R.: Așa este.

GdS: Practic, banca are garanția că APIA va restitui acel împrumut în numele fermierului.
C.R.: Așa este, dar au apărut niște probleme la unii fermieri de anul trecut. Anumiți fermieri au intrat în controale și au avut probleme, fiind blocați la plată. Ei au probleme cu banca, pentru că trebuia să returneze banii până la o anumită dată și nu au putut să ramburseze creditul până la 1 martie. Acum au venit la noi să le eliberăm o adeverință cum că încă nu au încasat banii. Noi le putem da acea adeverință, dar nu le putem garanta că vor și încasa banii. Deci nu putem să spunem băncii că fermierul își va primi banii sau când îi va primi. Își va primi banii atunci când se va termina totul.

GdS: Acel fermier este blocat acum de tot.
C.R.: Așa este! Dar v-am spus, procentajul este din ce în ce mai mic. Eu vreau să fac un apel către marii fermieri, mai ales, să aibă grijă extraordinar de mult ce declară și cum declară, deoarece Curtea de Conturi a Uniunii Europene stă cu ochii pe absolut tot ce se întâmplă. Și, v-am spus, nu trebuie să îi facă sesizare cineva, tot ceea ce declară el se vede în această aplicație. Anul trecut am avut control de la Curtea de Conturi a Uniunii Europene pe trei sau patru consilii locale. Știți că până acum aveau voie să aplice și consiliile locale…

GdS: Puteau să depună pentru pajiști?
C.R.: Da. Și vă dați seama că au fost probleme.

GdS: Li s-au imputat banii acelor primării?
C.R.: La unele da, la altele nu. Depinde.

GdS: De ce credeți că aveau acest „apetit“ de a declara la APIA suprafețe pe care nu le aveau și nu le lucrau?
C.R.: Vreți să fiu sincer sau nu?

GdS: Cât se poate de sincer.
C.R.: Pentru că așa au fost învățați. Asta a fost învățătura pe care am primit-o noi după ‘90 încoace. Să înșelăm și să furăm cât mai mult. Eu sunt convins că astfel de cazuri se vor împuţina. Deja s-a redus numărul lor. Uitați-vă la marii fermieri din România. Poți să fii oricine. Până la urmă, mai devreme sau mai târziu trebuie să dai cu subsemnatul și atunci totul se va termina.

GdS: Există o diferență între subvenția pe suprafață primită de România de la UE și subvenția primită de alte state. În sensul că în acele state subvențiile primite de fermieri sunt mult mai mari decât la noi. De ce?
C.R.: Ne îndreptăm către 2020, când vom primi și noi subvenție pe fermă. Celelalte state europene primesc subvenția pe fermă. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă adunate toate subvențiile și de la zootehnie, și de la SAAPS, și de la agromediu, deci toate felurile de subvenții pe care poate să le primească un fermier în ferma lui. Dar pentru asta trebuie făcuți primii pași. Până în 2018 să se intabuleze toată suprafața României, și asta se va întâmpla, pentru că cine nu intabulează nu va mai primi subvenție. Sunt bani dați de la Uniunea Europeană pentru a se face cartea funciară, numai că acea intabulare a terenului cade în sarcina proprietarului. Ori vor fi foarte săraci și nu vor avea bani să facă intabularea respectivă, ori nu vor avea acte și nu vor putea să facă intabulare pe toate suprafețele pe care le are. Din 2020 încolo, deci de la noul PNDR, nu se va mai da subvenție decât pe fermă.

GdS: Totuși, există o discrepanță valorică între cuantumul subvenției în alte state ale UE și subvenția de la noi.
C.R.: Păi aceasta este explicația. Acele state primesc subvenția pe fermă, iar la noi se plătește pe suprafață, pe cap de animal etc.

GdS: Dar concurăm pe aceeași piață cu europenii atunci când ne vindem produsele agricole. Fermierii români își vând grâul cu 50 de bani pe kilogram.
C.R.: Piața e liberă, nu putem noi să impunem nimic. A impus Ceaușescu și a murit. Suntem în Uniunea Europeană și trebuie să vândă și ungurul, și slovacul, și ucraineanul care nu face parte din Uniunea Europeană, şi nu mai putem noi exporta tot ceea ce ar fi putut pleca în China din bazinul Mării Negre.

Subvenții complementare de 500 și 700 de euro la hectar

GdS: Care sunt acele culturi pentru care se primesc cele mai mari subvenții? Știu că la tutun se plăteau 1.200 de euro la hectar, la mazăre – 500 de euro etc. Fermierii doljeni cultivă astfel de plante?
C.R.: Sunt plăți complementare care vin pentru diverse culturi. Dar fermierii nu doar cultivă aceste plante și le lasă acolo. Sub nicio formă! Trebuie să îmi aduci act de proveniență al seminței de mazăre pe care ai pus-o, care trebuie să fie certificată, să îmi aduci un contract cu un procesator de mazăre, pentru că se dă numai pentru mazăre de industrializare, iar după ce îți vei vinde mazărea trebuie să aduci și ordinul de plată. Vorbim și de fasolea verde, care are aceeași subvenție complementară ca și mazărea și în aceleași condiții. Mai este și tutunul, și ciupercile, pentru care se primesc 700 de euro, și altele. Gândiți-vă că acestea sunt complementare, în sensul că se primește și subvenția pe suprafață, și suma complementară.

Controale cu teledetecție, în nordul județului

GdS: Mai există suprapuneri de terenuri la teledetecție, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori?
C.R.: Da. Teledetecția se face pe o anumită suprafață de teren, dintr-un anumit eșantion. Anul acesta avem o suprafață în nordul județului care cade la teledetecție. Am fost și am discutat cu primarii respectivi, pentru că mi se pare normal ca totul să fie în regulă. Interesul meu nu este să-i prind în ofsaid. Interesul meu este să fie totul bine, ca să își ia fermierul banii și să nu fie penalizat, dar problema e că, începând de anul acesta, blocul fizic are o anumită dimensiune care există în sistemul nostru integrat. Până acum puteai să ieși puțin din bloc, cu vreo 20 de metri. Începând de anul acesta, blocul fizic are o anumită dimensiune, care nu se mai poate modifica sub nicio formă.

GdS: Fermierii știu lucrul acesta?
C.R.: Le-am transmis și lor.

GdS: Credeți că veți avea reclamații pe această temă?
C.R.: Oricum, reclamații avem 20-30 pe zi, dar începând cu acest an noi suntem absolviți de multe aspecte, prin noul PNDR. De exemplu, acea adeverință de la primărie și copia după Registul agricol în care să se vadă suprafețele exacte ne absolvă pe noi de orice vină.

GdS: Cum este să lucrați cu DNA-ul la ușă, care vine să pună întrebări despre activitate fermierilor?
C.R.: Noi nu lucrăm cu DNA-ul la ușă. DNA-ul ne face sesizări și ne trimite solicitări să le punem la dispoziție anumite documente și mi se pare normal acest lucru, pentru anumiți fermieri care, din punctul dumnealor de vedere, au greșit sau sunt suspectați că au greșit. Dacă le punem la dispoziție absolul totul, atunci DNA-ul nu vine la noi la ușă.

GdS: Cam câte sesizări aveți de la DNA? Sunt zeci?
C.R.: Nu știu câte sunt. Nu sunt zeci, dar sunt câteva.

GdS: Pe final, spuneți-ne care credeți că este, în acest moment, cea mai mare problemă a agriculturii?
C.R.: În general, agricultura românească este o agricultură performantă. Dacă am fost mai dur mai devreme și v-am spus că sunt ceva probleme la fermieri, acum vă spun că 75-80% din suprafața agricolă doljeană se lucrează cinstit, corect și cu rezultate.

GdS: Există suprafețe care nu se lucrează și pentru care se ia subvenție? În anii anteriori exista un procent de 15-20%.
C.R.: Nu pot să spun așa ceva. Nu prea mai există. Poate or fi pe câmp, dar nu sunt declarate la noi. Nu am de unde să știu.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS