Rozalia Pataki, o tânără îndrăgostită de harpă, cântă și încântă de câțiva ani publicul craiovean ce trece pragul Filarmonicii „Oltenia“. Unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale s-a prins de sufletul său încă din anii copilăriei. „De mică îmi doream să fac muzică. Asta le spuneam părinților mei zilnic. Și, într-o bună zi, au hotărât să mă ducă la Timișoara și să dau o probă la Liceul de Muzică. Eu sunt din Bocșa, județul Caraș-Severin. Cred că aveam nouă-zece ani. Ca toate fetele, mi-am dorit în mod special să cânt la pian. Mi s-a spus însă că sunt prea mare, că studiul acestui instrument începe de la o vârstă fragedă și nu mai pot să mă joc cu degetele pe clapele pianului. Avem de ales între alte instrumente, printre care și harpa. Nu știam cum arată. Am zis să optez pentru ea. Îmi plăcea cum sună cuvântul. Și așa am ajuns la harpă“, povestește Rozalia Pataki.
Pe holurile fără sfârșit ale Liceului de Muzică din Timișoara, Rozalia a găsit cu greu clasa în care se studia harpa. Copila a deschis ușa timid și a întâlnit-o pe cea care avea să-i destăinuie tainele acelui instrument, profesoara Stela Dinulescu. Au pornit împreună pe un drum încă necunoscut copilei de atunci și au ajuns să cunoască împreună împlinirea sufletească și profesională. Bucuria reușitei a fost a amândurora: satisfacția profesorului că elevul său a atins performanța și împlinirea visului unui copil îndrăgostit de muzică, astăzi el ajungând să cucerească melomanii cu harpa sa.
„Îmi amintesc că am ajuns la oră după ce am străbătut numeroase holuri. Nu știam foarte bine sala în care trebuia să cânt, pentru că liceul era imens. Am întâlnit-o în cele din urmă pe profesoara care avea să mă ajute să descopăr și să studiez harpa. Știu că m-a întrebat: «Ai mai văzut vreo harpă în viața ta?». M-am uitat la ea și i-am răspuns sincer că nu. Mi-a zis atunci: «Uită-te bine la ea că de acum pe ea o să înveți»“, povestește Rozalia.
Din acea clipă, harpa și Rozalia au devenit un tot unitar, legându-se cu timpul o relație cu totul specială. Nu s-au mai despărțit niciodată, nici măcar în momentele în care tânăra a încercat să-și demonstreze abilitățile și în alte domenii de activitate. „La un moment dat, m-am gândit să mai fac ceva în paralel cu muzica. Am fost o perioadă și administrator de restaurant. La harpă nu am renunțat niciodată“, ne explică Rozalia.
„În fața publicului mă simt mai bine ca acasă“
Scena însă a fost și este locul în care se simte cel mai bine. „În fața publicului mă simt mai bine ca acasă“, recunoaște cu sinceritate Rozalia Pataki.
Dacă, la început de carieră, publicul bănățean s-a putut bucura de recitalurile susținute la harpă de Rozalia, din 2012 răsfățați sunt iubitorii muzicii din Craiova, pentru că Filarmonica „Oltenia“ i-a devenit „a doua casă“.
„Sunt olteancă din 2012. Filarmonica este a doua casă, pentru că majoritatea timpului îl petrec aici. Îmi place foarte mult Craiova, mi-am făcut prieteni, toată lumea m-a primit foarte bine. Nu m-am adaptat, ei m-au adoptat pe mine. Au fost încă de la început atât de calzi! Dar trebuie să recunosc că sufletul meu rămâne încă în Banat“, a precizat Rozalia Pataki.
Publicul a răsfățat-o întotdeauna cu aplauze, fie că a fost prezentă pe scenă alături de orchestră, fie că a fost singură în recital.
„Îmi amintesc cu plăcere de seara în care am susținut un recital solo aici, în foaierul filarmonicii. A fost așezat un podium și vreo 50 de scaune, care au fost ocupate în scurt timp. A fost extraordinar“, își amintește cu plăcere Rozalia.
Altă amintire plăcută este legată de colegii de la Facultatea de Muzică a Universității de Vest din Timişoara, de membrii trupei Phoenix, de Ateneul Român, acolo unde într-o seară de decembrie a anului 2012 au urcat împreună pe scenă.
În fața publicului, într-o simbioză perfectă cu harpa sa, Rozalia se simte un muzician împlinit. Dacă vineri, 3 aprilie, va urca pe scenă alături de membrii Orchestrei Filamonicii „Oltenia“ interpretând o „cadenza“ din „Lacul lebedelor“ de Piotr Ilici Ceaikovski, în a doua săptămână din luna mai, Muzeul de Artă va răsuna de acorduri de harpă și corn francez, pentru că Rozalia Pataki și Roxana Maria Cherciu vor susține un recital.
Spicuiri dintr-un CV
Născută în anul 1987, la Reşiţa, Rozalia Pataki a studiat la Facultatea de Muzică a Universității de Vest din Timişoara. Apoi, în anul 2010, şi-a finalizat studiile de master în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ muzical superior, la secţia de Stilistică a interpretării muzicale – muzică de cameră. Abordează stiluri şi genuri muzicale diferite, atât în domeniul muzicii de cameră, cât şi la concertele cu acompaniament de orchestră.
