17.9 C
Craiova
sâmbătă, 19 octombrie, 2019
Acasă Local Dolj Lia Olguţa Vasilescu: Nu ne-am grăbit să demolăm „Oblemenco“

Lia Olguţa Vasilescu: Nu ne-am grăbit să demolăm „Oblemenco“

-

DSC_0274

Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a făcut dezvăluiri importante într-un interviu acordat GdS pe care îl vom publica în trei numere consecutive ale cotidianului. Astăzi, în prima parte a interviului, primarul explică de ce întâzie demolarea stadionul „Oblemenco“, ce modificări vrea să aducă străzii Caracal, recent modernizată din fonduri europene, și cum se va face accesul la parcarea subterană din centrul Craiovei. Vasilescu a anunțat că vrea să preia în administrarea primăriei hipodromul din Parcul „Romanescu“, cinematografele din oraș și Casa Studenților.
Nu ratați ediția de mâine în care primarul explică ce șanse mai are Craiova să-și reabiliteze termic blocurile cu fonduri europene, cum intenționează să fluidizeze traficul pe Calea București, când va începe cu adevărat asfaltarea gropilor de pe străzi și ce probleme penale pot avea primarii din cauza legislației actuale.

Gazeta de Sud: În următoarea ședință de consiliu local se va vota raportul de activitate al primarului pe anul trecut. Ce s-a întâmplat în 2014, bun sau rău, față de 2013?
Lia Olguța Vasilescu: În primul rând, au început absolut toate proiectele pe fonduri europene care erau blocate de aproximativ șase ani. Craiova a fost un șantier, în anul 2015 va fi din nou un șantier pentru că noi trebuie să terminăm absolut toate proiectele până la sfârșitul anului acesta, altfel pierdem finanțarea europeană. Au început marile proiecte, însemnând cele trei bulevarde: Caracal, care este finalizat, Râului şi Bariera Vâlcii, unde se lucrează, și de-abia la sfârșitul anului vor fi finalizate. Linia de tramvai este destul de aproape să fie terminată, noi așteptăm ca în termen de două luni să fie finalizată cel puțin partea de infrastructură, urmând ca, după, să intrăm cu asfaltarea de la Calea București, dar și cu firul electric de deasupra căii de rulare. De asemenea, am introdus 50 de kilometri de canalizare și 30 de kilometri de rețea de apă, ceea ce este un record absolut pentru Craiova în ultimii 25 de ani, și am dat drumul și la finanțări pe fonduri europene, astfel încât, până la sfârșitul anului, să avem finalizată toată alimentarea cu apă în municipiul Craiova, rămânând ca vreo 10% din canalizare să intre pe masterplanul următor de apă și canalizare, adică din 2016. Partea bună este că toți craiovenii vor avea apă, în condițiile în care vor semna ca străzile pe care domiciliază să intre în domeniul public, pentru că multe dintre ele sunt încă alei private, dar putem să spunem că, din 90 de străzi câte erau la începutul anului cu probleme, au mai rămas vreo 30 și sperăm din toată inima să le finalizăm până va începe contractul de lucrări. De asemenea, avem parcarea subterană, care este în grafic, acolo chiar nu a fost nici o problemă până acum, s-a lucrat non-stop și o vom avea gata mai devreme cu trei luni față de termenul de finalizare. Centrul Istoric trebuie să fie finalizat într-o lună și aici mă refer la finalizarea pe partea de fonduri europene, pentru că mai sunt încă vreo zece proprietăți la care se va lucra și, desigur, noi am prins în reabilitare și Piața „Sf. Ilie”, și Bazarul Craiovei. Se lucrează în forță și trebuie să se termine foarte curând teatrul de vară și grădina zoologică. Am depus iarăși un contract de finanțare pentru întreg Parcul „Romanescu“, ceea ce înseamnă că îl vom reface după planurile inițiale ale lui Eduard Redont. Am făcut o cerere și către Ministerul Tineretului și Sportului, ca să ne cedeze hipodromul, pentru că din tot Parcul „Romanescu“ doar acesta va rămâne nereabilitat după acest proiect. În perioada următoare, vrem să găsim și o soluție pentru hipodrom, pentru că este clar că Ministerul Tineretului nu are nici un gând să investească în el. Noi am început deja demersuri ca să preluăm la municipalitate și Casa Studenților, dar și cinematografele. La ora actuală, Craiova nu are nici un cinematograf de top. Chiar dacă ele există, de ani întregi RADEF nu a făcut nici o investiție în cinematografe, ceea ce nu este normal, din punctul nostru de vedere. Pe logica pe care s-au predat la municipalitate școlile și spitalele, vrem să ni se predea și cinematografele. Am lucrat foarte mult la canalul Cornițoiu, un tronson este finalizat complet, celălalt este gata în proporție de 80%. Pentru cel de-al treilea tronson am făcut exproprierile, cred că proprietarul a intrat deja în posesia banilor. Înțeleg că nu este foarte mulțumit de costul de 20 de euro pe metrul pătrat, cât ne-a ieșit nouă pe evaluare, dar chiar dacă ne va da în judecată, noi ne continăm proiectul și până la sfârșitul acestui an tot canalul Cornițoiu va fi reabilitat. Mai mult, vrem ca acele 6,5 hectare pe care este acest canal să devină un parc de distracții, pentru că este singura zona din Craiova care mai poate deveni așa ceva. Vom organiza un concurs de soluții ca să vedem ce vor proiectanții, ce vor arhitecții să se întâmple acolo. S-ar putea să mergem pe mâna Ordinului Arhitecților, așa cum am făcut cu Biserica „Sf. Ilie“. Din punctul nostru de vedere, a fost un avantaj, pentru că nu a trebuit să așteptăm foarte mult timp și, de asemenea, nu ne-a costat nici un leu de la municipalitate. Continuăm investițiile pe care le-am început, reabilitarea parcărilor din oraș, a străzilor, inclusiv în cartierele de la periferie. Iar acolo unde s-a introdus deja canalizare și apă potabilă, trebuie să intrăm anul acesta cu asfalt. De altfel, am fi intrat de anul trecut, când am avut alocată o sumă-record pentru asfaltări, 40 de milioane de lei, dar am ajuns în situația în care, până în luna noiembrie, nu am putut să asfaltăm nici măcar o groapă din cauza contestației care a fost depusă de o firmă și care ne-a întârziat foarte mult. Ideea este că vor continua absolut toate șantierele care au fost începute anul trecut și deja de anul acesta începem să dăm drumul la proiectare pentru perioada 2014-2020 pe fonduri europene.

GdS: Vorbeați despre parcarea subterană. Cât va fi taxa acolo?
L.O.V.: Încă nu am luat o decizie, mai negociem, inclusiv cu locuitorii din Centrul Vechi. Pentru locurile de parcare din cvartalele de blocuri, se va intra din Nicolaescu-Plopșor, pe acolo se va putea circula doar cu cartelă pentru locatari. Încercăm să ajungem la un compromis cu niște proprietari pentru a demola două garaje care sunt în Centrul Istoric, pe străduța care iese în Kogălniceanu și, de asemenea, să amenajăm și acolo niște locuri de parcare. Pentru foarte mulți dintre proprietarii din Centrul Vechi ne gândim să găsim o modalitate de a le face abonamente.

GdS: Nu e vorba numai de ei, ci și de ceilalți craioveni. Centrul este blocat, cel puțin în miezul zilei. Credeți că va funcționa această parcare?
L.O.V.: Nu se mai poate întâmpla acest lucru. În momentul în care vom avea parcare subterană, noi vom ridica toate mașinile care sunt în zona centrală.

GdS: Aveți doar două echipaje care ridică mașini.
L.O.V.: E suficient ca să îi sperie și ca să se gândească la faptul că vor plăti amenzi.

GdS: De ce trebuie neapărat introdusă taxă? De ce nu o punem la dispoziție gratis, dacă tot e pe fonduri europene?
L.O.V.: Nu se poate, fiindcă proiectul a fost gândit cu o contribuție de 50% a municipalității și 50% fonduri europene. Dacă ar fi fost gândit cu 98% fonduri europene și 2% contribuția municipalității, atunci am fi avut posibilitatea ca aceasta să fie gratuită. Cei care au gândit proiectul la vremea respectivă, l-au gândit astfel încât municipalitatea să poată să aibă o nouă sursă de finanțare.

GdS: Așa avem și Centrul Multifuncțional, 50%-50%, și acolo chiar ne-am împrumutat ca să îl construim. Înseamnă că și acolo ar trebui introdusă taxă.
L.O.V.: Acolo este introdusă taxă pentru birouri. Suntem aproape de gradul maxim de ocupare, ceea ce este foarte bine. Primăria a făcut o asociere cu organizatorii diverselor târguri pentru ca oamenii să se obișnuiască să vină în zona respectivă. Era foarte greu să îi obișnuim să nu le mai dăm la târgul de flori esplanada Teatrului Național și să îi obișnuim și pe ei, și pe craioveni să se ducă acolo. Eu cred că, încet-încet, se întâmplă acest lucru. Nu va fi niciodată profitabil acest centru decât dacă l-am transforma într-un mall. Eu nu aș fi făcut acest proiect pe fonduri europene, pentru că a costat foarte mult municipalitatea și nu va reuși niciodată să producă banii care au fost investiți în el.

GdS: Vorbeați despre șantiere mai devreme. Când începe construcția la stadionul de atletism?
L.O.V.: Construcţia la stadionul de atletism trebuie să înceapă chiar în aceste zile, dar vom începe cu partea care ţine de tribune, nu cu stadionul. Avem o încurcătură cu echipa de fotbal. La ora actuală, nu mai există terenuri de sport pe care să se poată antrena echipa orașului. Clubul sportiv ne-a făcut o adresă că, până când nu putem să le asigurăm alte stadioane pe care ei să poată să se antreneze, ar fi mai bine să nu le demolăm cele două terenuri de antrenament. Dar, atâta timp cât noi vom amenaja cele două terenuri de antrenament de la cantonament, vom putea să lucrăm la stadionul mic doar la partea de betoane, infrastructură și așa mai departe. Depindem foarte mult de cantonament. Și, încă ceva: nu am putut să scoatem la licitație tot stadionul mic pentru că am fost legați de stadionul mare. Până când nu își termină ei proiectul, care înseamnă un punct termic și țevile care vor trece pentru apă, canalizare și conductele termice, practic noi nu avem cum să dăm drumul la proiectul pentru stadionul mic.

GdS: Și, atunci, terenurile de la cantonament când sunt gata?
L.O.V.: Acelea trebuie să fie gata până în luna iunie a acestui an. Noi am scos la licitație doar terenurile de antrenament, nu și cantonamentul cu extinderea sa. Proiectul este mai mare, în trei etape. Prima înseamnă terenurile de antrenament, a doua înseamnă reabilitarea, iar a treia, extinderea acesteia. Probabil că ne vom duce cu ea în 2016-2017. Pentru ceea ce înseamnă reabilitarea, sperăm să începem din toamna acestui an. Este clar că terenurile de antrenament trebuie făcute urgent, pentru că nu are echipa unde să se antreneze.

GdS: Avem o licitație pentru demolarea stadionului „Ion Oblemenco“, durează de vreo două luni.
L.O.V.: Așa durează licitațiile, știți bine. Ultimele clarificări s-au făcut săptămâna trecută. Firma câștigătoare se va anunța săptămâna aceasta, fără nici un fel de problemă. Nu ne-am grăbit foarte tare cu demolarea pentru că, în momentul în care se stabilește câștigătorul de la licitația pentru stadionul mare – ceea ce ne așteptăm să se întâmple săptămâna viitoare -, durează minimum două luni partea de proiectare a noului stadion. În această perioadă, noi trebuie să finalizăm demolarea ca ei să se poată ocupa de construcție. Până când nu văd că este stabilit câștigătorul de la stadionul mare, nu are nici un sens să mă apuc să demolez „Ion Oblemenco“.

GdS: Cu „Extensivul“ ce facem? Au fost discuții legate de calitatea gazonului…
L.O.V.: Nu e chiar așa. Cred că ați văzut meciul Universitatea Craiova – Petrolul Ploiești și ați văzut cum arăta gazonul de la Petrolul. Ei au un stadion nou, construit în ultimii patru ani, cred. Dacă nu mă înșel, în fața porții era ca la porci. Din cauza asta, nici nu au reușit foarte multe goluri în fața porții. Dar eu cred că stadionul „Extensiv“ se prezintă bine după iarnă. Toate stadioanele care nu au drenaj și care nu au încălzirea gazonului au aceeași problemă. Noi am încercat să cârpim gazonul respectiv, nu am avut situația de la București, de pe Arena Națională, unde, în cădere, jucătorul lua și o parte din gazon. S-a jucat relativ bine, nu putem spune că în condiții de „Santiago Bernabeu“, dar s-a jucat bine.

GdS: Deci nu acesta este motivul pentru care Craiova încă nu câștigă acasă.
L.O.V.: Cred că este presiunea, iar ei și sunt puțin neobișnuiți cu stadionul, pentru că „Oblemenco“ avea pistă de atletism, iar tribunele erau destul de departe de jucători. Acum, este o presiune pentru ei, pentru că sunt foarte aproape spectatorii de gazon. Trebuie să se obișnuiască, pentru că nici stadionul nou nu va avea pistă de atletism și vor avea spectatorii la fel de aproape.

GdS: Vorbeați de canalizare și de eterna problemă cu donarea acelor alei private. Ați încercat să faceți o statistică, în zonele cu probleme, dacă acei oameni au și autorizație de construire? Mai este și Fața Luncii, de exemplu.
L.O.V.: După ce a trecut o anumită perioadă în care nu i-ai introdus în legalitate, în termen de trei ani nu poți să le mai invoci faptul că nu au avut autorizație de construcție sau să îi demolezi. Asta s-ar putea face doar dacă, în perioada respectivă, municipalitatea ar fi deschis un proces împotriva lor, ceea ce nu s-a întâmplat. Și atunci, trebuie să luăm de bune toate aceste case ca și cum ar avea autorizație de construcție. La ora aceasta, singurele probleme cu inundațiile la fiecare ploaie sunt în Brestei și Homer. Noi am desfundat toate canalele care sunt în zonele de periferie, dar e clar că acolo trebuie făcută o investiție de vreo 60.000 de lei. Am discutat cu cei de la Compania de Apă să facă acest lucru pe banii lor. Se va întâmpla foarte repede, iar din toamnă, când va veni noua rundă de ploi, nu vom mai avea nici acolo probleme. În ceea ce privește Brestei, se lucrează la canalizare pe strada principală. Probabil ați văzut că, acum câteva luni, nu se putea merge pe strada principală pentru că era apa foarte mare. Acum nu mai este același lucru, pentru că deja au început să lucreze la canalizarea care se introduce prin trotuare. Noi am introdus acolo apa și vom introduce în continuare până la ieșirea din municipiul Craiova. Se va lucra la asfalt, va fi una dintre primele străzi care va intra la asfaltare, iar pentru Aleea IV Brestei s-a dat ordin de începere a lucrărilor pentru a se face acolo canalizare pluvială, menajeră, apă potabilă și asfalt. Deci, va fi descurcată și această zonă.

GdS: Să înțelegem că acele case din Fața Luncii, dintre care multe probabil nu au autorizație de construire, sunt în aceeași situație de lucru, adică luate ca atare pentru că au trecut trei ani?
L.O.V.: Casele din Fața Luncii sunt de 30 de ani. Dacă primăria nu s-a îndreptat împotriva lor în instanță, nu mai avem ce să le facem.

GdS: Să vorbim despre cele trei străzi mari aflate în reabilitare, Caracal, Râului și Bariera Vâlcii. Caracal a fost deja finalizată. Vă place cum arată asfaltul, marcajele, pistele pentru bicicliști?
L.O.V.: S-a lucrat conform proiectului. Toată lumea mă acuză că am furat proiectele lui Solomon și mi le-am asumat. Le-am asumat cu bune și cu rele. Vreau să vă spun că, până la venirea mea în primărie, niciodată funcționarii publici nu au verificat proiectele care le-au fost date de firmele de proiectare. Anul trecut, când am intrat pe proiectare pentru cele 114 străzi, ne-a fost dată de către firma care a câștigat licitația toată proiectarea și le-am cerut angajaților să se uite cu foarte mare atenție peste ele. Am observat că nu erau prinse nici măcar jumătate din cantitățile de lucrări necesare. Era clar că nu puteam plăti proiectarea. Am dat înapoi proiectul ca să-l refacă și abia după am putut să scoatem la licitație. Înainte, proiectele nu se verificau. Din această cauză, avem mereu probleme în implementare. Eu nu am făcut altceva decât să aduc banii și să semnez contractele de finanțare. Pe Caracal mai trebuia puse câteva geigere, pe care le vom face, probabil, cu Compania de Apă. Ele nu au existat în proiect și nu puteam să-i imput constructorului respectiv faptul că se strânge apa de ploaie între trotuar și spațiul care este strada propriu-zisă.

GdS: Se poate interveni asupra unei lucrări finanțate din fonduri europene?
L.O.V.: Se poate, desigur. Depinde la ce intervii. Dacă intervii pe spațiile verzi ca să le astupi cu asfalt, să prelungești pista pentru bicicliști sau să o treci prin altă parte, nu se poate. Dar ca să bagi geigere sau să faci lucrări de canalizare și de apă în caz că se sparg conductele, poți interveni. Singura condiție este ca tot firma constructoare să facă și aceste reparații.

GdS: Mai este în vigoare acel regulament care spune că, dacă primăria a intervenit pe o stradă, a reabilitat-o, asfaltat-o sau modernizat-o, furnizorul nu mai poate interveni, iar dacă o face, o face pe cheltuiala lui?
L.O.V.: Este, dar cu o excepție: atunci când au loc avarii. Nimeni nu poate să prevadă ce se întâmplă. S-au spart în ultimii doi ani aproximativ 800 de străzi în Craiova. Eu am avut vreo două luni în care nu am vrut să eliberez pentru firma de gaze autorizații pentru remedierea avariilor sau pentru introducerea de noi conducte. Ni s-a spus că, dacă explodează o conductă de gaze, este responsabilitatea noastră. Poate să sară în aer un cartier întreg. Și mi-am asumat. La fel, când Compania de Apă are avarie, nici nu este obligată să vină să ia autorizație. Remediază, după care trimit autorizația la primărie.

GdS: Dar remediază cum trebuie după aceea?
L.O.V.: Dacă vă referiți la stratul de asfalt, nu. Aproape niciodată nu se întâmplă acest lucru. Împreună cu funcționarii publici din primărie ne-am transformat în polițiști, să descoperim aceste șireturi (fâșii de pământ) care nu au fost tasate bine. Vin, scot pământul, după care nu mai tasează bine și toarnă stratul de asfalt. Normal că după aceea stratul de asfalt se lasă și se vede imediat unde s-a lucrat în zona respectivă. Inclusiv eu, când merg prin oraș, sun pentru a vedea cine a făcut lucrarea și mergem până la amenzi. I-am amendat pe managerii de regii, tocmai ca să știe să verifice data viitoare foarte bine. Dar, din păcate, lucrăm cu români. Dacă am lucra cu chinezi sau cu nemți, probabil că ar fi altă situație.

GdS: Revenind la strada Râului, care face parte din proiect. Mai avem opt-nouă luni, poate și mai puțin dacă scoatem lunile mai friguroase.
L.O.V.: Ei au un grafic de lucrări care a început din luna ianuarie. În ianuarie-februarie nu s-a putut lucra din cauza vremii, dar ne vom ține de capul lor ca să intre în graficul de lucrări și să termine la termen, care este în luna noiembrie. ADR Sud-Vest Oltenia spune că există un risc pentru aceste lucrări. Depinde. A fost un risc și la linia de tramvai, pentru că, la un moment dat, nu mai avansau deloc. Ei își iau șina de tramvai din Polonia și spuneau că nu le-a fost livrată. Am avut o discuție cu ei și le-am explicat că pe noi nu ne interesează. Noi trebuie să venim cu asfaltarea de pe Calea București și că, dacă polonezii nu le livrează șină, nu au decât să ia din altă parte. După această discuție, a apărut și șina de tramvai și acum se lucrează în forță. Calea București ar trebui să se termine într-un an, așa a fost licitată, dar constructorul va avea mai puțin de șase luni, de fapt, iar tramvaiul nu s-a terminat. Am rugat firma să înceapă deja cu firul care vine deasupra șinei de pe Calea Severinului, ca să nu stea în această perioadă. Oricum, Delta s-a mișcat foarte repede până acum. Ei probabil știu că nu sunt foarte agreați ca firmă în Craiova și din cauza aceasta nu am avut niciodată probleme cu ei în ceea ce privește respectarea graficelor de lucrări.

GdS: Pe Râului s-a întârziat pentru că s-a descoperit că nu se făcuse proiect pentru conductele de canalizare. Cum să uiți așa ceva?
L.O.V.: S-a descoperit că proiectul a fost prost, ca toate pe care le-am moștenit și despre care v-am spus că nu au fost verificate. Noi a trebuit să ne cârpim cu aceste proiecte, pentru că de fiecare dată am descoperit ceva ce nu exista în proiect deloc. Cum a fost și la Aquapark, unde nu exista stație de epurare. Cum e posibil? Nimeni nu l-a întrebat pe proiectant ce facem cu apa, unde o deversăm? Mai ales că este chimică. Astea au fost proiectele pe care le-am moștenit. Nu ne mai plângem, pentru că le-am moștenit și cu bune, și cu rele.

GdS: Pe strada Râului se taie fier vechi. Sunt schelete de autobuze, zici că ești într-o zonă părăsită. Este șantierul unui proiect european. De ce mai există acei oameni acolo?
L.O.V.: Este o întrebare pe care nu trebuie să o adresați municipiului Craiova.

GdS: Arată urât…
L.O.V.: De acord cu dumneavoastră, dar nu putem intra pe proprietatea privată a nimănui…

GdS: Nu, este pe domeniul public…
L.O.V.: Când este pe domeniul public atunci se autosesizează toate organismele, inclusiv Poliția Locală. Întrebați să vedeți câte amenzi s-au dat acolo. Dar în ultima perioadă ei fac aceste dezmembrări în curțile lor și am avut chiar o situație destul de nefericită când domnul Călinou de la Garda de Mediu a fost sechestrat într-o astfel de curte unde intrase să vadă despre ce este vorba. Nu are voie să intre pe domeniul privat al persoanei respective. Și pe mine mă deranjează, să știți, nu doar pe cei care trec în Popoveni și care, efectiv, nu au un trotuar pe care să meargă. Asta este situația. La civilizația oamenilor este foarte greu să intervii.

GdS: În Bariera Vâlcii, a treia stradă din proiect, vorbeați despre Poliția Locală. Acolo nu se poate interveni cu echipaje pentru a nu mai permite șoferilor să intre pe șantier?
L.O.V.: Au stat câteva săptămâni, au fost bruscați, au fost scuipați. Asta se întâmplă când oamenii nu înțeleg că se lucrează, că este un șantier în lucru și că nu au voie să intre să-l deranjeze. În Bariera Vâlcii s-a întârziat pentru că de șapte ori ne-au spart conducta de canalizare care fusese introdusă. Când nu este tasat terenul și nu este pregătită strada, evident că acea conductă se va sparge. Eu înțeleg că durează aceste șantiere, nici nu ai cum să le faci mai repede, ele se licitează într-un anumit termen. Eu înțeleg că este deranj pe strada respectivă, dar și oamenii trebuie să înțeleagă că, dacă vor lucrări de calitate și care să nu se prelungească la infinit, trebuie să respecte niște indicatoare de circulație.

GdS: Și nu pot fi împiedicați cu un echipaj de poliție?
L.O.V.: În tot orașul avem șapte echipaje de poliție locală. Șapte. Peste tot este reclamată prezența Poliției Locale. Unde spuneți dumneavoastră că se taie fierul vechi, unde sunt șantiere în lucru, în zonele de periferie, unde se aruncă gunoaie cu nemiluita, în zonele cu risc infracțional, chiar în zona centrală unde în fiecare dimineață angajații de la RAADPFL trebuie să treacă prin toată zona și să acopere mâzgălelile care se fac noaptea. Pentru toate aceste lucruri este nevoie de Poliție Locală. Dacă dumneavoastră îmi dați mai mulți polițiști locali decât avem noi, vom rezolva această problemă.

GdS: Jandarmeria nu ar fi o soluție? O firmă de pază, că tot există contracte?
L.O.V.: Jandarmeria nu are aceste atribuții, iar către poliția națională am făcut foarte multe adrese… ca să ne ajute.

GdS: Și cine plătește prejudiciul?
L.O.V.: Firma, dar nu e în regulă.

Continuare în ediția de mâine
a Gazetei de Sud

ȘTIRI VIDEO GdS