Militanții Coaliției Antinucleare din Bulgaria au venit sâmbătă la Craiova pentru a se alătura ONG-urilor românești care luptă împotriva construirii reactorului VII al centralei atomice de la Kozlodui. În paralel, ONG-urile din România vor referendum pe tema proiectului nuclear de la Dunăre. Proiectul este o vulnerabilitate și pentru scutul american antirachetă de la Deveselu, aflat la mai puțin de 100 km de centrală, susțin reprezentanții societății civile.
Circa 200 de persoane au participat sâmbătă la dezbaterea publică organizată de Asociația Pro Democrația în Sala Albastră a Universității din Craiova, pe tema construirii reactorului VII la centrala nucleară de la Kozlodui (Bulgaria). Centrala Kozlodui este situată pe malul Dunării, la doar 4 km de granița cu România. 19 localități din Dolj se află în prima zonă de risc nuclear (30 km). În a doua zonă de risc (100 km) se află și orașul Craiova. În perioada 1970 – 1990, la Kozlodui s-au construit blocurile I – VI, cu reactoare de tip sovietic/rusesc VVER – 1000, care folosesc apa ușoară din Dunăre ca agent de răcire. După 1990, Bulgaria a fost nevoită să închidă reactoarele I – IV, datorită presiunilor UE, care le-a considerat nesigure. În prezent, funcționează blocurile V – VI (2.000 MW), care asigură aproximativ 26% din necesarul energetic al Bulgariei. Durata lor de viață expiră în 2017, respectiv 2019. De curând, Bulgaria a demarat procedurile pentru construirea reactorului VII, cu o capacitate instalată de 1.200 MW. Compania americană Westinghouse, deținută de gigantul japonez Toshiba, intră în calcule pentru construirea noului reactor, care ar urma să coste aproximativ 5 miliarde de dolari și să se întindă pe șapte hectare, destinate în prezent agriculturii.
„Trebuie să luptăm împreună“
Potrivit convenției Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, autoritățile bulgare trebuie să organizeze dezbateri publice în România și să răspundă întrebărilor puse de populație înainte de a demara acest proiect. În acest context, în 2014 au fost organizate dezbateri la Dăbuleni (18 noiembrie), Craiova (19 noiembrie) și București (20 noiembrie). ONG-urile românești consideră că dezbaterile au avut un caracter formal și vor să inițieze un referendum împotriva proiectului nuclear al Bulgariei. De sâmbătă, lor li s-au alăturat ONG-urile din Coaliția Antinucleară din Bulgaria. Reprezentanții societății civile din Bulgaria au venit la Craiova pentru a susține demersurile împotriva centralei Kozlodui. Militanții bulgari sunt împotriva energiei nucleare, pe care o consideră extrem de periculoasă pentru oameni și mediu. Ei susțin energia din surse regenerabile. Albena Simionova, reprezentantul Foundation for Environment and Agriculture (FEA) din Bulgaria, a spus: „Nu există granițe pentru tragediile nucleare. Din această cauză, trebuie să luptăm împreună. Centrala nucleară de la Kozlodui trebuie închisă. Dar voi spune ceva care probabil nu o să vă placă: și centrala nucleară de la Cernavodă trebuie închisă. Avem destul soare, vânt și apă în România și Bulgaria, ca să ne luăm energia din aceste surse. Să luptăm împreună pentru ca reactorul VII de la Kozlodui să nu fie construit. Sperăm ca în cadrul unui referendum, cetățenii să spună NU acestui proiect, iar rezultatele să le trimitem Europei“. Albena Simionova a afirmat că țara sa nu are nevoie de noi capacități energetice: „Suntem 7,5 milioane de cetățeni în Bulgaria și avem 12.000 MW putere instalată. Nu consumăm decât 4 – 5.000 MW, am auzit aceste informații la televiziunea bulgară. De ce avem nevoie de o nouă centrală nucleară?“.
Acțiuni în justiție declanșate de ONG-urile bulgare
Petar Pencev, reprezentantul Anna Politkovskaia Association, a arătat că deșeurile nucleare nu vor mai merge în Rusia, deoarece legislația internațională actuală interzice exportul acestora. „Deșeurile rezultate nu vor ajunge în Rusia, ci vor rămâne aici și vor fi depozitate într-un nou depozit nuclear care se va construi în regiune“, a afirmat acesta. Pencev a dezvăluit că reactoarele propuse până acum nu au fost autorizate încă de Ministerul Mediului din Bulgaria. „Au fost propuse reactoare rusești și americane, însă acestea nu au avut evaluări în conformitate cu legislația bulgară. Le lipsesc, de asemenea, certificatele din partea UE. Așa că nu au primit licență. Decizia de săptămâna trecută a Ministerului Mediului nu a stabilit care dintre aceste reactoare va fi ales. De asemenea, există și o componentă economică: noi avem în Bulgaria de două ori mai multă putere instalată decât avem nevoie. Nu suntem de acord cu declarația primului-ministru, și anume că această energie trebuie exportată“, a afirmat Pencev. Militantul bulgar a dezvăluit că autoritățile vor să dezvolte reactoarele V – VI și să le prelungească durata de viață fără să parcurgă etapele de consultare obligatorii. „Se dorește extinderea locurilor V – VI și prelungirea duratei de viață cu 20-30 de ani. Puterea reactoarelor va crește cu 10%. Acest lucru este periculos, pentru că reactoarele sunt foarte vechi. Ministerul Mediului a decis că nu este nevoie de o evaluare a acestui proiect. Nu a existat o dezbatere publică pe acest subiect și din acest motiv am deschis o acțiune în instanță“, a mai spus Pencev, adăugând că o acțiune judiciară s-a deschis și în problema deșeurilor nucleare.
Vulnerabilitate la Deveselu?
La rândul său, Marian Trandafirescu, reprezentantul ONG-urilor românești, a subliniat că centrala are și un risc geostrategic, fiind situată foarte aproape de viitoarele facilități militare americane de la Deveselu (Olt). „Localizarea noului reactor într-o zonă destul de sensibilă din punct de vedere geopolitic de securitate, la doar câteva zeci de kilometri de facilitățile militare americane de la Deveselu, amplifică starea de risc și vulnerabilitate pentru partea românească“, a spus Trandafirescu. Riscul pentru oameni și mediu este evident, după dezastrele nucleare din Ucraina și Japonia. „Înțelegem că Bulgaria, care depinde aproape integral de Rusia în domeniul energiei, caută să-și diversifice sursele de aprovizionare, dar reamintim faptul că după accidentele nucleare din Ucraina și Japonia au fost iradiate zone extinse, cu efecte catastrofale pentru sănătatea oamenilor. Pe de altă parte, industria nucleară implică o serie de probleme nerezolvate, cum ar fi transportul și depozitarea deșeurilor nucleare“, a subliniat Marian Trandafirescu.
