Președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a anunțat la emisiunea „Subiectul Zilei“ de la Alege TV proiectele care vor fi finanțate în acest an din banii instituției și a vorbit despre intensificarea lucrărilor la proiectele europene care trebuie finalizate până la sfârșitul lui 2015 pentru a nu pierde finanțare europeană. Prioteasa a spus că accentul se va pune pe Sănătate, dar atenție sporită se acordă și celorlalte investiții. În total, CJ Dolj are în implementare 13 proiecte în valoare de peste 120 de milioane de euro. Președintele CJ Dolj a explicat și greutățile pe care consiliul le are în a obține bani de la Ministerul Sănătății pentru modernizarea Spitalului Județean Dolj, clădire ce se află în proprietatea ministerului. Prioteasa a precizat că multe dintre investițiile făcute din banii CJ nu sunt vizibile, deoarece ele cuprind reparații sau modernizări ale unor instalații cheie fără de care spitalul nu ar putea funcționa și a explicat că autoritățile de la București par să fi uitat că respectiva clădire este a lor și că ar trebui să-i aloce fonduri. Până atunci, consiliul a decis să cheltuiască din fondurile proprii pentru a îmbunătăți confortul pacienților și al medicilor, iar din acest an începe reabilitarea integrală a fiecărui etaj. În continuare vă prezentăm cele mai importante declarații ale președintelui CJ Dolj.
În februarie se deschide Muzeul de Artă
Probabil la începutul lunii februarie vom face o deschidere cu fală pe măsura investițiilor de la Muzeul de Artă. 2015 este un an care, din foarte multe puncte de vedere, va fi cel mai bun an al CJ Dolj și al județului, pentru că avem numai la acest moment 13 proiecte de peste 120 de milioane de euro în care avem o problemă cum nu am avut până acum. Pentru că este o încorsetare extraordinară, în sensul că România a negociat cu UE și a spus că nu a terminat toate proiectele și a zis „mai lăsați-ne încă doi ani în care să putem cheltui bani“ și asta s-a numit n+2. Eh, acești doi ani se temină la sfârșitul lui 2015. Asta înseamnă că nu interesează pe cei de la UE când se termină licitațiile, cine se ceartă la licitații. În această idee nu știm ce să facem mai întâi, cum să le împărțim pe oameni, să-i facem diriginți de șantier, să putem să le terminăm la sfârșitul anului. A doua încorsetare: UE spune că ne dă bani, dar trebuie să venim și noi cu o sumă de bani care nu pare mare când venim cu 2%, dar venim și cu 50%, acolo unde sunt proiecte care sunt generatoare de beneficii. Avem cel puțin două proiecte pe care le-am câștigat. Unul este legat de o clădire spectaculoasă care va fi ea însăși un obiectiv turistic, respectiv în curtea Muzeului de Artă, Centrul Interactiv Brâncuși. Un alt obiectiv este o zonă de agrement lângă Aeroport, pe circa patru hectare, unde vor fi două terenuri de fotbal cu nocturnă, omologat totul, se va putea juca și oficial, teren de baschet, atletism, body building, o zonă deschisă tuturor craiovenilor. Suntem mai atenți ca niciodată, suntem cu ochii sus la vreme.
Județul își merită unul dintre primele locuri la absorbția de fonduri europene. Am devenit liderul regional în ce privește absorbția fondurilor pentru Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Putem vorbi clar de peste 15 milioane de euro, cu peste 45 de autospeciale, cu ceea ce urmează, utilaje șenilate și freze pentru zăpadă. Cu 4,5 milioane de euro dorim să realizăm un centru special de coordonare a activității în zonă cu partenerii bulgari. Am vizitat locul unde vor intra alte 3,5 milioane de euro, pe strada Jiețului, unde CJ are câteva clădiri și un teren de aproape 3.000 mp, o clădire pentru instructajul oamenilor pe situații de urgență, de la Caraș- Severin până la Ialomița. Toată această zonă vine la Craiova. Acum vor avea un sediu al lor pe care, probabil, îl vom inaugura săptămâna viitoare (această săptămână – n.r.). Iar Casa Damianov primește 3,5 milioane de euro și este repartizată Bibliotecii Aman, este pusă la dispoziția craiovenilor ca un muzeu, cu vitrine speciale, cu cărți speciale, unele se vor putea citi cu jet de aer cald, astfel încât cartea să nu se deterioreze. Astfel, contribuim și noi la partea de Craiova culturală.
Despre Clinica de Cardiologie
Este o tentație de a te duce cu banii în toate locurile și să faci o cârpeală, mai ales cele care te scot în evidență, te bate lumea pe umăr. Și am zis că începem să investim în zona de sănătate. Am pornit de la cele șapte centre medico-sociale din Dolj. Am încercat să facem din ele un fel de filtre în fața Spitalului Județean, astfel încât cineva cu o afecțiune care nu necesită deplasare la Craiova să poată fi consultat acolo. Am rămas cu Spitalul de la Dăbuleni, ne-am dus cu o investiție foarte mare acolo. Celălalt este Spitalul de la Leamna, cel mai puternic de pe o rază… nu știu dacă sunt trei-patru în țară. Apoi am venit la Spitalul Județean. Lumea, văzând că ne aplecăm asupra lui, spune că este spitalul CJ Dolj, dar, când s-a făcut împărțirea, el a rămas la minister. El și-a oprit și managementul, și banii. Nouă ne-a dat în administrare zidurile, astfel încât, dacă vine cineva și va vrea să sape prin curte, să nu mai ceară aprobare de la București. Încet, și noi am început să credem că e și al nostru. Si atunci am avut niște discuții, cu rectorul, cu managerii, ce i-ar trebui. Când ne-am uitat mai atent am remarcat că, în materie de boli cardiovasculare, incidența este atât de mare și condițiile atât de precare, încât un om obișnuit, care are un preinfarct sau infarct, nu poate fi tratat aici. Procedural, se pune pe targă, se pune în ambulanță sau elicopter și se pleacă la București sau Timișoara. Ne-a deranjat foarte mult și ca olteni, că orgoliul la noi e în excedent, dar și din cauza faptului că în aceste boli, dacă nu intervii în prima jumătate de oră, e o problemă de mare risc. Am început diligențele pe lângă miniștri să găsim o soluție. N-au fost foarte încântați pentru că mai mulți miniștri nu știau că spitalul e al lor, ca să fiu foarte sincer. Am gândit că un ministru care dă bani în toată țara nu se uită că spitalul de la Craiova e al lor? Sigur, cu treburile noastre oltenești, au fost mai repede băgate strâmbe decât lucruri care să se desfășoare normal. Ne-am lovit și de alte lucruri. Nu toată lumea este mulțumită de doctorii de aici, dar, dacă facem numai nazuri… există profesori, chirurgi de valoare. Am avut 57 de săli de operație pe care le-am reabilitat, apoi o chestiune care ne stătea pe cap, celebrele lifturi, am crezut că sunt doi-trei, dar erau 11, și a trebuit o sumă foarte importantă să le reabilităm. Apoi am ajuns la elicopter și am făcut o socoteală și am descoperit că transportul unui bonav la București costă 10.000 de euro. Atunci, nu mai bine ridic o clinică de cardiologie aici? Și atunci am găsit această soluție. Într-adevăr, ne-a zis și ministrul de dinainte, domne nu știți în ce vă băgați, că operațiile se fac în echipe, cu tineri, cu oameni în vârstă, cu dotare extraordinară, în ce vă băgați acolo? Actualului ministru i-am spus că vrem să legăm clinica de secția de primiri urgențe, apoi la ATI, să vedem cum creăm resursa umană, care sunt tinerii. Acum se pregătesc deja patru tineri care sunt la București, vrem să găsim o personalitate marcantă care să preia și să creăm acest centru de cardiologie. Discuția cu ministrul a fost că noi facem clădirea și i-am zis „veniți și dumneavoastră cu ce puteți la dotări, faceți licitațiile la nivel de țară, obțineți prețuri mai mici“. Suntem în tatonare, dar nu mă aștept să se întâmple lucruri spectaculoase și ne pregătim de planul B în care această clădire nu o vom da în funcțiune goală, doar de dragul de a tăia o panglică. Suntem pregătiți, așteptăm până la maxim, dacă nu vine nimeni lângă noi, dotăm noi clădirea.
Despre extinderea Urgenței
Tot pe banii noștri ne-am dus și la extindere UPU. Ea a fost construită pe 800 de metri pătrați, dar nu se adresa la atât de multă lume. În acest moment trec 135.000 de oameni într-un an. Cum să se vadă ce faci, dacă noi am lucrat trei ani de zile în subsol și am băgat milioane de lei? Dacă nu o făceam, cădea tot spitalul. Cum să facem ceva spectaculos când costă 450.000 de euro numai stația electrică? Asta nu o s-o vadă nimeni, dar o dată cade lumina și atunci ce faci? Aceste investiții trebuia să le facă ministerul sănătății. Este o practică a zonei centrale. Descentralizăm, ni le dați, dar dați-ne și banii. Și atunci ne ducem pe această zonă, de la 800 mp ne ducem la 3.600 mp. În zona de parcare din spatele Urgenței venim cu o clădire de două etaje, înainte oamenii erau duși cu lifturile, acum coboară doctorii și operează în cele două săli, legate cu o pasarelă de zona de ATI. De îndată ce va permite vremea, începem lucrarea la UPU. Trebuie să organizăm o zonă acoperită, septică, unde va funcționa urgența la vară. Ne-am asumat un lucru care nu este neapărat foarte plăcut sau foarte aplaudat de doctorii care lucrează acolo.
Despre consolidarea întregului spital
A fost o disfuncție care putea fi evitată și eram foarte bine acum. La momentul respectiv se lucra în Secția de Neonatologie. Când au început să dea din paviment l-au dat cu pichamerul, a vibrat și, în salonul de jos, s-a desprins din plafon o bucată de tencuială care a căzut în capul unui celebru acum, Mondialul, care era în spital. S-a oprit toată lucrarea, ministerul nu a mai dat banii, nici Banca Mondială, și ne-a zis să facem expertiza întregii clădiri. Ministerul a făcut-o, consolidarea a fost evaluată la 11 milioane de euro, iar acum practic ar trebui să nu mai putem lucra nimic în spital, nici dacă vrei să schimbi o țeavă. Noi nu vom putea să o facem decât pe fonduri UE.
Suntem într-o fază avansată în care facem Studiul de Fezabilitate și încercăm să aflăm valoarea consolidării întregului spital. Acest SF va sta la baza unui proiect european, pentru că degeaba vorbește lumea, i-am auzit pe cei de la Ministerul Sănătății, ei au făcut o listă scurtă și au spus că din sud-vestul Olteniei se reabilitează Spitalul de la Gorj și Vâlcea. Nu au putut scrie și Craiova, deși este tot spitalul lor. Când noi ne-am supărat și le-am zis să ne lase măcar cu ambulatoriile, au zis da, dar cu bani foarte puțini. Și a trebuit să scoatem la lumină un proiect pe care îl avea spitalul, am dat repede cu el, am obținut banii, apoi s-a schimbat legislația, apoi ne-au zis: stați puțin că aveți și parter, și mezanin, celelalte de jos ale cui sunt? Păi acum trebuie să intrăm și în subsol pe banii noștri. Și ne-au mai zis că trebuie făcută și o zonă de hidranți și nu putem să vă dăm aviz și, de aceea, stăm de un an de zile. Acum trebuie din nou proiect. Luni ne întâlnim cu ei și o să le spunem: dacă vreți, facem harakiri în piața publică, dar spuneți-ne ce să facem, să găsim soluția legală, nu ne mai amețiți. Ne-au pus într-o poziție foarte neplăcută, pentru că noi eram obișnuiți să fim gata cu ce am vorbit.
Etaje reabilitate pe rând
În cursul acestor zile s-a decis să începem să intrăm pe etaje integral. Începem cu etajul 6, unde costul estimativ este de 575.000 de euro pentru a schimba tot, de la apă curentă, la băi și dotări, așa cum am făcut în partea de ATI. O să începem cu unu sau două etaje, pentru ca, în câțiva ani, să ne ducem cu tot spitalul de sus până jos. Dacă trebuie, ne împrumutăm.
Despre pista aeroportului
Suntem pregătiți să o finalizăm într-o lună de zile. Licitația a fost anulată, s-au prezentat cinci firme, toate au fost descalificate, una ne-a reaclamat mai departe și am câștigat în primă instanță, s-a dat al doilea termen la Curtea de Apel. În momentul în care se termină, reluăm licitația.
Pista va avea un sistem de balizaj pentru aterizări în condiții mai vitrege. Vom avea opt locuri de parcare pentru avioane, se va extinde și zona de parcare a autoturismelor, ele sunt acum parcate și pe drumul național. Am discutat și cu cei de la Drumuri pentru o formulă de semaforizare sau de sens giratoriu. Aeroportul are un viitor foarte frumos. Apare și al doilea operator, din vară avem zboruri către Rodos, Creta și Antalya, probabil vom zbura și spre Spania, dacă va fi posibil.
