pe 13 decembrie 2014
500.000 de euro a primit până acum din bugetul orașului asociația „de drept privat“ care derulează activitățile pentru participarea Craiovei la concursul pentru Capitală Culturală Europeană 2021. Modul în care au fost atribuite contractele pe bani publici și firmele câștigătoare sunt mistere bune de dezlegat pentru organele abilitate. Asociația care cheltuiește banii orașului refuză să dea socoteală, deși legea spune clar care sunt procedurile pentru atribuirea contractelor pe bani publici.
În ultima perioadă, GdS a relatat pe larg despre modul netransparent în care Asociația „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021“, un ONG „de drept privat“ înființat anul trecut (HCL nr. 319/2013) cheltuiește banii publici ai municipiului. Peste 500.000 de euro a primit până acum ACCCE 2021 din bugetul Craiovei. GdS a arătat („Craiova Capitală Culturală Europeană – bani publici, interese private“ – 3 decembrie 2014) că asociația este „autoritate contractantă“ în înțelesul OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice și este obligată să fie transparentă în cheltuirea banilor publici. Potrivit ordonanței menționate, autoritate contractantă este „oricare organism cu personalitate juridică, ce a fost înființat pentru a statisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial, finanțat, în majoritate, de către o autoritate contractantă sau de către alt organism de drept public“ (art. 8 lit b).
Publicitatea în SEAP, obligatorie prin lege
OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice, cu modificările ulterioare, stabilește și condițiile de transparență pentru cheltuirea banilor publici. Legislația reglementează și pragurile de la care se pot face achiziții directe, și atribuire prin cerere de ofertă sau licitație publică. OUG nr. 77/2012 a modificat ordonanța achizițiilor publice, impunând reguli suplimentare de transparență. Inclusiv în cazul achiziției directe de produse, servicii sau lucrări, autoritatea contractantă trebuie să transmită către Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) „o notificare cu privire la fiecare achiziție directă a cărei valoare depășește echivalentul în lei al sumei de 5.000 de euro fără TVA, în cel mult zece zile de la data primirii documentului justificativ ce stă la baza achiziției realizate“ (art. 19 alin 1). Transmiterea acestei notificări trebuie efectuată în format electronic, cu următoarele informații: denumirea și datele de identificare ale operatorului economic; obiectul achiziției; codul CPV valoarea achiziției; cantitatea achiziționată; data realizării/atribuirii achiziției (art. 19 alin 2). Așadar, legea stabilește că inclusiv achizițiile directe pentru sume care depășesc 5.000 de euro trebuie făcute transparent, prin notificarea SEAP. Jurnaliștii GdS nu au găsit în SEAP nici un fel de licitații sau notificări pentru achizițiile derulate de ACCCE 2021. La sfârșitul anului 2014, Asociația „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021“ și-a anunțat intenția de a intra în competiție printr-o chermeză organizată într-un luxos club privat din Bruxelles. În acel moment, s-a pus din nou problema eficienței cheltuirii banilor publici, mai ales că evenimentul nu a fost mediatizat de presa belgiană, care nu a fost invitată. În urma presiunii publice, ACCCE 2021 a dat un comunicat de presă în care a dat explicații sumare în legătură cu cheltuielile făcute. Ulterior, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, GdS a cerut detalii despre societățile sau persoanele fizice care au încasat bani publici de la această asociație și sumele primite de fiecare și, ca și până acum, asociația a răspuns că „nu este instituție publică și prin urmare Legea nr. 544/2001 nu îi este aplicabilă“.
Cum au fost atribuite contractele?
În răspunsul trimis către GdS, ACCCE 2021 nu uită să amintească de comunicatul de presă „în care a prezentat în conformitate cu Legea contabilității nr. 82/1991, modul în care au fost distribuite și utilizate fondurile asociației, pe conturi și destinații“, adăugând că „asociația noastră are ca principiu de lucru prioritar transparența desfășurării proiectelor sale și că în termenele prevăzute de lege va prezenta raportul anual de activitate“. Nu este pentru prima dată când reprezentanții acestei asociații susțin că vor fi transparenți în „raportul anual de activitate“. În 2014, raportul aferent anului 2014 a fost la fel de evaziv, stârnind discuții în Consiliul Local (CL) Craiova. „Acest raport ne-a parvenit cu câteva minute înainte de ședință. Nu înțeleg de ce a venit atât de târziu, până la urmă sunt doar câteva pagini cu poze multe, îl pot considera evaziv, ca să nu spun că a fost făcut pe genunchi. În consecință, vă solicit un raport financiar detaliat“, a cerut consilierul Marian Vasile în ședința din 31 iulie, citat de GdS. „Mi se pare normal ca această asociație să dea socoteală în amănunt. (…) Aceste contracte cum se atribuie? Cine decide? Se respectă modalitățile legale?“, a întrebat consilierul Dan Cherciu, cu același prilej. Pentru a vedea cum funcționează mecanismul de achiziții al ACCCE 2021, să luăm următorul exemplu: în comunicatul din decembrie 2014, asociația susține că pentru platforma on-line, site-ul video și manualul de identitate vizuală (60.340 de lei) „modalitatea de desemnare a firmelor s-a realizat prin cerere de ofertă“. Potrivit legislației achizițiilor publice, până la pragul de 30.000 de euro exclusiv TVA pentru achiziția de produse și servicii (100.000 de euro pentru lucrări) atribuirea contractelor se poate face prin negociere directă. În cazul nostru, suma furnizată de asociație nu depășește 15.000 de euro. Admițând că asociația ar fi apelat la această modalitate de atribuire a contractelor, ea ar fi trebuit să respecte art. 125 alin 1-2 din OUG nr. 34/2006, care spune că „începând cu 1 ianuarie 2007, cererea de oferte se inițiază prin publicarea în SEAP a unei invitații de participare la procedura de atribuire“, care să cuprindă „cel puțin următoarele informații: data și ora limită stabilite pentru primirea ofertelor; adresa la care se trimit ofertele; data și ora deschiderii ofertelor; sursa de finanțare“ etc. În condițiile în care nu s-a făcut publicitate prin SEAP, cum au aflat de achiziție firmele câștigătoare, Colibri Consulting SRL Iași și Orcarmega Media SRL Craiova?
