Primăriile doljene au cheltuit peste 46 de milioane de euro pentru introducerea apei potabile în sistem centralizat. Analizele DSP au arătat anul trecut că în 24 de localități apa nu este bună de băut, fiind infestată cu nitrați. În 2014, analizele arată la fel.
Anul trecut, GdS a relatat pe larg despre problema apei infestate cu nitrați în județul Dolj („Apa infestată nu spală obrazul autorităților“ – 2 aprilie 2013). În perioada 2004 – 2012, administrațiile locale au cheltuit peste 46 de milioane de euro pentru introducerea apei potabile în sistem centralizat. În mediul rural, au fost introduși peste 1.000 de kilometri de conducte, în 60 de comune ale județului. Analizele făcute de către Direcția de Sănătate Publică (DSP) în 2013 au arătat însă că în 24 de comune apa din sistemul centralizat era nepotabilă. Localitățile vizate erau: Argetoaia, Amărăștii de Jos, Bistreț, Bucovăț (Palilula și Sărbătoarea), Catane, Cetate, Cioroiași, Dioști, Drănic (trei stații), Ghercești, Ișalnița, Leu, Malu Mare (două stații), Moțăței, Podari, Sadova, Scaești, Seaca de Câmp, Secu (două stații), Teslui, Teasc, Țuglui, Pielești și Segarcea. În majoritatea localităților din raportul DSP, apa din rețea nu a fost niciodată potabilă, din cauzele enumerate de autoritatea de sănătate publică: captarea de apă din surse necorespunzătoare; disfuncționalități în treptele de tratare; imposibilitatea tehnică a tratării apei pentru a o face potabilă.
„În majoritatea cazurilor, sursa de apă nu este bună. Celelalte probleme, privind tratarea, depozitarea și transportul, pot fi controlate. În concluzie, trebuie căutată altă sursă“, a explicat la vremea respectivă dr. Ștefan Popescu, purtătorul de cuvânt al DSP Dolj.
Problemele din 2013 au rămas
GdS a arătat la vremea respectivă că procedura de autorizare a sistemelor centralizate de distribuție era deficitară. Pentru foraje în căutarea sursei de apă potabilă, primăriile aveau nevoie de autorizație de la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Jiu, însă această instituție garantează doar existența apei brute, nu și potabilitatea acesteia. Autorizația sanitară de la DSP Dolj, care certifică apa potabilă, este luată abia la punerea în funcțiune a instalației. Președintele Consiliului Județean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, recomanda primarilor să verifice atent probele de apă înainte de a demara investițiile. „Vă rog să fiți cu mare atenție atunci când se mai fac explorări la dumneavoastră în comune și să nu lăsați să ducă la analize nu știu ce apă plată, pentru că atunci cu siguranță va ieși că este bună de folosit în gospodărie. Apoi, ne vom trezi că apa este infestată cu nitrați și nu poate fi folosită“, spunea atunci Prioteasa.
În 2014, DSP Dolj a repetat testele la apa din sistemele centralizate și a autorizat câteva dintre ele. Este vorba despre stațiile din Bistrețul Nou, Seaca de Câmp și Teslui, unde autoritățile au reușit să depășească problema. La Ișalnița, soluția a fost racordarea la sursa Izvarna, aparținând Companiei de Apă Oltenia (CAO), din care se alimentează și Craiova. De asemenea, la Malu Mare, cele două stații au fost racordate la sursele Marica și Gioroc, care aparțin tot CAO. În schimb, apa nu a devenit potabilă la stațiile din Argetoaia, Amărăștii de Jos, Bistrețul Vechi, Bucovăț (Palilula și Sărbătoarea), Catane, Cetate, Cioroiași, Dioști, Drănic (trei stații), Ghercești, Leu, Moțăței, Podari, Sadova, Scaești, Secu (două stații), Teasc, Țuglui, Pielești și Segarcea. După cum se vede, în cea mai mare parte este vorba despre aceleași localități incriminate și în 2013. Administrațiile locale nu au găsit soluții la problema apei potabile.
Explicațiile primarilor
Unii primari susțin că fac eforturi pentru rezolvarea problemei apei potabile. „Am reușit să rezolvăm cam 50% din problemă în ceea ce privește calitatea apei. Am dat drumul la clorinare și la tratarea apei. La stația de la Palilula am cumpărat piesa de care era nevoie pentru filtrarea apei și o să o montăm în curând. La noi nu au fost probleme din cauza nitraților, dar avem probleme cu turbiditatea. Asta înseamnă că atunci când apar defecțiuni și apa se oprește, atunci când repornește, o perioadă are culoare roșiatică, iar din acest punct de vedere nu avem ce să facem“, susține Vasile Constantin, primarul comunei Bucovăț. Alți primari susțin că soluțiile tehnice depășesc posibilitățile financiare ale bugetului local. „Am dat drumul la altă stație de alimentare cu apă. La stația veche la care aveam probleme am făcut un studiu cu experți de la o facultate din București ca să ne dăm seama ce trebuie să facem și cât costă. Trebuie schimbate anumite piese. Problema este că acestea costă în jur de 300.000 – 400.000 de lei, bani pe care nu îi avem în acest moment. Am introdus acest lucru pe lista de investiții de anul viitor, astfel încât să rezolvăm problema“, a declarat, la rândul său, primarul localității Pielești, Viorel Dincă. „Am avut probleme, dar de aproximativ o lună am început să facem clorinarea apei. Cei de la DSP nu au mai venit de atunci să mai măsoare calitatea apei, dar cineva din localitate a făcut analiza apei și a ieșit bună“, a declarat Nolică Păpăroiu, primarul comunei Ghercești. Anul trecut, primarul declara: „Oamenii spun că apa este bună și o consumă pe riscul lor. La mine în gospodărie am fântână forată, dar sunt racordat și la sistemul centralizat de alimentare. Am făcut analize și a ieșit bună și apa de la rețea“.
România, otrăvită cu nitrați
Nitrații din apă provin din următoarele surse de poluare: îngrășăminte folosite în cantități foarte mari în agricultura intensivă; pesticide cu azot; locuri de depozitare a îngrășămintelor deteriorate sau construite prea aproape de fântânile particulare. În apele de suprafață, concentrațiile de nitrați se pot încadra între 0 și 8 mg/l, iar în apele foarte poluate pot ajunge la 50-150 mg/l sau chiar mai mult. În 1988, 36% dintre fântânile din România aveau concentrația de nitrați de peste 45 mg/l. În UE, valoarea pragului pentru nitrați în apa potabilă este de 50 mg/l.
Șapte cazuri în Dolj
În corp, nitrații se transformă în nitriți și sunt periculoși pentru copiii mici și pentru sugari. Otrăvirea poate avea drept simptome albăstrirea buzelor, mâinilor, picioarelor, dureri de cap, dificultăți de respirație, chiar și sufocare în cazurile cele mai grave. În perioada 1984-1995, în România s-au înregistrat peste 2.300 de cazuri de infestare și 80 de decese. Șapte cazuri au fost înregistrate în județul Dolj în ultimii ani.
