Contribuțiile de sănătate pentru venituri realizate din activități independente au adus la disperare sute de doljeni care au primit în această perioadă decizii de impunere retroactive, pe aproape cinci ani. Câteva zeci de contribuabili au dat în judecată CAS și Fiscul local, câștigând pe fond procesele. Oamenii nu înțeleg de ce trebuie să plătească în plus dobânzi și penalități pentru debite vechi de aproape cinci ani, despre care au fost înștiințați recent. Ce explicații are Fiscul citiți în cele de mai jos.
Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Dolj a emis în perioada decembrie 2013 – iunie 2014 circa 20.000 de decizii de impunere pentru contribuabilii care plătesc asigurări pentru veniturile realizate din activități independente. Plătitorii de contribuții CAS din această categorie sunt prevăzuți în Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare. Aceștia trebuie să plătească lunar o cotă de 5,5% din veniturile realizate prin activități independente pentru care se plătește impozit pe venit, din agricultură, silvicultură, indemnizații de șomaj, chirii, dividende și dobânzi și drepturi de autor (art. 257, alin. 2, lit. a-d, f). Termenul de prescripție a plății contribuției la CAS se stabilește în același mod cu cel prevăzut pentru obligațiile fiscale. Potrivit Codului de procedură fiscală (art. 91, alin. 1-2), dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de cinci ani. Termenul de prescripție începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală. De asemenea, dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie tot în termen de cinci ani, de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept (art. 131, alin. 1). Contribualii achită întâi obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii, și apoi obligațiile fiscale accesorii, tot în ordinea vechimii (art. 115, alin. 1, lit. b).
În contextul celor arătate mai sus, CJAS Dolj a emis decizii de impunere pentru creanțele în pericol să fie prescrise la 31 decembrie 2013, respectiv 31 decembrie 2014. În baza unui protocol din 2006, încheiat între Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cele două instituții s-au angajat să colaboreze pentru urmărirea și colectarea acestor venituri la bugetul de stat. Executarea sumelor restante, precum și deciziile pentru sumele accesorii sunt emise de ANAF. Debitele din deciziile de impunere ale CJAS Dolj au fost transmise spre administrare către Ministerul Finanțelor Publice (MFP) de Ministerul Sănătății (MS) în 2012.
Zeci de procese pe rol
Mulți dintre doljenii care s-au trezit acasă cu decizii de impunere au contestat atât sumele imputate de CJAS Dolj, cât și dreptul Fiscului de a emite decizii pentru obligațiile de plată accesorii. CJAS a înregistrat deja peste 500 de contestații, din care a admis 150 și a respins 370.
74 de cazuri au ajuns pe rolul Tribunalului Dolj, mulți dintre reclamanți fiind medici și avocați. O parte din procese au fost deja câștigate pe fond, iar CJAS Dolj a fost obligată să anuleze deciziile și să plătească reclamanților cheltuieli de judecată. Reprezentanții CJAS susțin că multe decizii au fost întocmite greșit din cauza erorilor din baza de date primită de la Fisc. „Am avut cazuri în care contribuabilii aveau domiciliul în Dolj, dar plăteau contribuții la Gorj sau Olt, pentru că acolo lucrau. S-au prezentat cu dovada că și-au achitat datoriile în acele județe și a trebuit să anulăm deciziile de impunere. Baza de date trebuia aranjată înainte să ne fie transmisă“, au precizat reprezentanții CJAS. Cititorii GdS au reclamat și dreptul Fiscului de a emite decizii pentru accesorii, la limita prescripției obligațiilor principale de plată. În speță, aceștia invocă Ordinul Ministerului Finanțelor Publice (OMFP) nr. 550/2014, pentru aprobarea Deciziei Comisiei fiscale nr. 2/2014, care soluționează problema pusă de art. 45 din Codul de procedură fiscală (Opozabilitatea actului administrativ fiscal) și art. 82, alin. 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Stabilirea plăților anticipate de impozit). Contribuabilii care realizează venituri din activități independente, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole impuse în sistem real, precum și din silvicultură și piscicultură, cu excepția veniturilor din arendare, sunt obligați să efectueze în cursul anului plăți anticipate cu titlul de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plățile anticipate se stabilesc prin reținere la sursă (art. 82, alin. 1).
Ce susține Fiscul
Plățile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care le este comunicată contribuabililor, potrivit legii. În cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată, contribuabilii au obligația efectuării plăților anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent (alin. 2). Alin. 3 spune că „plățile anticipate se efectuează în patru rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, iar plata impozitului anual se efectuează potrivit deciziei de impunere“. Din aprilie 2014, Ordinul nr. 550/2014 reglementează aceste aspecte, astfel: „În situația în care organul fiscal comunică contribuabililor deciziile de plăți anticipate după expirarea termenelor de plată prevăzute de Legea nr. 571/2003, aceștia nu datorează accesorii pentru perioada cuprinsă între termenul de plată prevăzut de lege și data comunicării deciziei de plăți anticipate, inclusiv“. Cu alte cuvinte, contribuabilii care au primit deciziile de impunere în decembrie 2013, respectiv martie și iunie 2014, reclamă că nu trebuie să plătească accesorii pe aproape cinci ani în urmă. Fiscul susține însă că textul OMFP nr. 550/2014 nu se aplică în cazul de față: „Deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii privind contribuțiile de asigurări de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente nu intră sub incidența prevederilor OMFP nr. 550/2014, neîncadrându-se în categoria deciziilor de plăți anticipate“.
