Satele îmbătrânite, tinerii care migrează la oraș, fermele care nu-și găsesc angajații potriviți, dar și performanța din viticultură și chiar din turism se regăsesc toate într-o așezare rurală din Dolj.
În comuna doljeană Drănic trăiesc 3.000 de suflete, în patru sate îndepărtate unul de altul: Drănic, Padea, Foișor și Booveni. O comună cu mulți bătrâni și cu mulți asistați social, pe de o parte, dar și cu firme care nu își găsesc forța de muncă necesară, pe de altă parte.
Drumuri proaste către satele componente
Câțiva oameni din Drănic se plângeau de calitatea proastă a drumurilor ce leagă centrul comunei de satele Foișor și Booveni. „Pe drumul ăsta până la Foișor se circulă foarte prost! Când plouă se fac numai dâmburi și e vai de mama lui de drum. Mai e și drumul de la centru până la deal, la magazin, nu mai poți să circuli pe el. Când vine apa se umple și nu mai poți să circuli“, a spus Robert Voica, un bătrân din comună.
Primarul localității, Marian Dănuț Andrei, spune că sunt prevăzute să fie asfaltate în perioada următoare cele două drumuri: „Vom încerca să facem asfaltările cu fonduri proprii în cele două localități, Booveni și Foișor, iar legăturile dintre ele și cu comuna Drănic vom încerca să le facem cu fonduri europene. Se vor depune anul viitor proiecte pe Măsura 322 și vom încerca să câștigăm acel proiect pentru a obține diferența de bani de care avem nevoie pentru cele două drumuri“. Edilul a precizat că drumul respectiv s-a deteriorat foarte mult, din cauza ploilor abundente din acest an.
Copiii din Foișor, la zece kilometri de școală
Pentru localnici și autorități, drumul dintre Drănic și Foișor este important. Elevii din satul Foișor se află la zece kilometri de școala din comună, iar microbuzele școlare care îi duc și îi aduc pe elevi de acasă la școală, și invers, trec pe drumul respectiv. „Noi îl pietruim permanent, pentru că acest drum este folosit inclusiv de microbuzele școlare care duc și aduc copiii din clasele V-VIII, care fac naveta până la Școala din Drănic. Un microbuz face ruta Drănic – Booveni – Foișor, iar celălalt face naveta Drănic-Padea“, a precizat primarul, care a adăugat că există combustibil pentru cele două microbuze, fiind asigurat de primărie.
Două fenomene afectează satul românesc și, implicit, și comuna Drănic: lipsa locurilor de muncă și îmbătrânirea populației. Scăderea natalității va duce la închiderea unor școli. „Este posibil ca, în maximum doi ani, singura școală care va funcționa să rămână doar aceasta de la centru, iar pe celelalte să le închidem din cauza numărului de copii din ce în ce mai mic“, a conchis Dan Andrei.
Fiecare sat va avea și stație de epurare
În comună sunt în derulare proiecte investiționale de alimentare cu apă, canalizare, cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării. Se face o extindere a rețelei de apă existente. Banii de la București nu sunt alocați toți odată pentru apă și canalizare, iar „noi, din banii primăriei, nu vom putea niciodată să asigurăm acele fonduri necesare finalizării lucrărilor. Suntem în grafic, totuși, și chiar zilele trecute am fost anunțați că Drănicul va primi 300.000 de lei pentru continuarea investiției de alimentare cu apă“, susține edilul din Drănic. Potrivit datelor de la primărie, extinderea rețelei de alimentare cu apă ar costa 4,9 milioane de lei, iar canalizarea – zece milioane de lei. Alimentarea cu apă este mai scumpă din cauză că este o distanță foarte mare între satele comunei, ceea ce face ca în fiecare localitate să se realizeze și stație de alimentare a apei, cu puțuri și cu stație de pompare proprie. De asemenea, fiecare sat va avea și stație de epurare proprie.
Apa de la rețeaua publică din Drănic nu este potabilă, mai ales pe perioada secetoasă, atunci când pânza freatică scade. „Vom face stații de osmoză inversă, pentru ca apa să fie potabilă. În județul Dolj, apa are foarte mulți nitriți și nitrați. Sunt niște stații prin osmoză inversă care se montează și care reușesc să potabilizeze apa. Acesta este un sistem nou, apărut de câțiva ani, și asigură potabilizarea apei“, a mai precizat Marian Dănuț Andrei.
Fermele nu găsesc specialiștii pe care îi doresc
Deși Drănic este o comună cu 3.000 de locuitori, există mulți cetățeni care primesc ajutoare sociale (160 de dosare), dar și mulți care nu au un loc de muncă. „Pe aici nu prea sunt locuri de muncă. Oamenii sunt bătrâni, iar tinerii nu au loc de muncă. Eu lucrez pe taxi și fac naveta la Craiova, la 38 de kilometri“, a spus Marin Notrețu, mutat de curând în Drănic, la casa părintească.
Pe teritoriul comunei există societăți agricole care activează în satele Drănic și Padea și unde își mai găsesc de lucru câțiva săteni.
Chiar dacă forța de muncă există, firmele nu își găsesc meseriașii de care au nevoie, spune primarul: „Firmele spun că nu găsesc oameni pe specializările de care au nevoie. Fermele respective și-au cumpărat tractoare și combine moderne, dar nu găsesc oamenii care să lucreze pe ele. Deși există un liceu cu profil agricol la Segarcea (lângă Drănic – n.r.), nu mai reușim să îi oprim aici pe tinerii absolvenți, care să lucreze la aceste societăți agricole de pe raza comunei“. În opinia primarului, școala românească ar trebui să scoată meseriașii și specialiștii de care are nevoie piața muncii, respectiv și firmele locale care activează pe teritoriul localității.
Se întâmplă și lucruri bune în comună
În Drănic există persoane care se ocupă de morărit, iar în satul Booveni sunt câțiva tineri crescători de animale (oi, capre, vaci), care au accesat fonduri europene.
Tot fonduri europene au accesat și alți investitori care au creat o podgorie de viță-de-vie din soiuri nobile între Drănic și Padea, despre care GdS a scris zilele trecute. Podgoria a fost plantată de către urmașii lui Aurel Mardale (și de asociații lor), care a comasat terenurile și le-a cumpărat treptat de la cei care lăsaseră vechile vii în paragină. Noua plantație înființată de firma V.INC, cu fonduri europene, a avut parte de un an bun, iar strugurii au fost de calitate. Soiurile nobile cultivate la Drănic au condus la producerea unui vin de calitate. Un soi românesc (fetească neagră) a câștigat anul acesta medalia de argint la un concurs internațional de vinuri.
Conacul de la Padea, o oază de relaxare
Un conac boieresc din satul Padea care a fost retrocedat proprietarilor după Revoluție a fost cumpărat de Constantin Popeci, care l-a transformat într-o pensiune de patru margarete, administrată de firma Popeci Tour. Situat într-o oază de liniște și înconjurat de o pădure de castani, conacul reamenajat cu fonduri europene prin Programul Național de Dezvoltare Rurală atrage chiar și străini pe meleagurile doljene, respectiv la Padea și Drănic. „Acolo au loc tot felul de întâlniri ale oamenilor de afaceri, care vin și închiriază la sfârșit de săptămână, fac și simpozioane și tot felul de ședințe. Au venit și grupuri de străini, știu că au venit grupuri de francezi. Ei sunt foarte încântați de satul românesc. Le-am arătat și terenurile agricole (…)“, a spus primarul din Drănic.
