Vinul nobil de Drănic, creat de o firmă cu asociați din trei țări

Autori


https://www.youtube.com/embed/vC2V0paeiz4

O familie formată din cetățeni români, un scoțian și un olandez a dat un nou sens cuvântului agricultură. De la cultivarea terenurilor de la Moțăței, cei patru au trecut la producția de vin de calitate. S-au asociat în firma V.INC și au ajuns să dezvolte o podgorie importantă la Drănic și să producă vin din soiuri nobile. Faptul că au făcut un vin excelent a fost confirmat chiar din primul an de producție, când au obținut o medalie de argint la un concurs internațional de vinuri. Iată povestea viei și a vinului, surprinsă de noi într-o zi în care se culegeau strugurii din soiul fetească neagră.

Între Drănic și Padea, pe partea dreaptă a drumului, o podgorie de viță-de-vie se întinde cât vezi cu ochii. Înaltă cam de doi metri, vița-de-vie sclipește în soarele dimineții, la ora la care roua se mai zărește încă pe frunze și pe boabele de struguri. Înaintăm câteva sute de metri pe lungimea rândului de vie și observăm coșurile pline cu struguri negri. E vremea culesului. 30 de oameni înaintează rapid pe rândurile late și lungi, dar nu se văd din depărtare. Câte o haină atârnată pe ici, pe colo în stâlpii special înclinați arată că sunt oameni la cules de vie. Se culeg strugurii de fetească neagră. Ciorchinii mari atârnă pe corzile îngrijite și se scaldă în razele soarelui târziu de octombrie. Boabele zemoase, aproape negre, parcă ne fac cu ochiul. În jurul cutiilor pline cu struguri miroase a must proaspăt, dulceag. Oamenii mișună câte doi pe rând, glumind unii cu alții și punând cu grijă strugurii în găleți. Pe lângă vocile localnicilor de la cules, din zonă mai răzbate un zgomot sacadat. Este sunetul foarfecelor de grădină cu care se taie codițele strugurilor. Toate cele 18,4 hectare de viță-de-vie se culeg manual, treptat, în funcție de perioada de coacere sau de ploi.

Mecanicul pasionat de viticultură

Începem să discutăm cu proprietarul minunatei podgorii, care ne explică ce soiuri de viță-de-vie există în exploatație: tămâioasă românească, fetească neagră, cabernet sauvignon, sauvignon blanc și merlot. Deodată, un bărbat care nu participă la cules cu restul zilierilor și care urmărea atent discuția dintre noi și șeful plantației intră direct în discuție: „El e modest, doamnă, nu vrea să se laude, dar vă spun eu ce vinuri se fac pe aici!“, spune Florian Miruț. Cu un șarm aparte și un limbaj ce i-ar impresiona și  pe cei mai buni ingineri specializați în viticultură, nea Florian Miruț ne povestește istoria vinurilor de Segarcea și de Drănic: „În toate manualele de istorie, viile de la Drănic sunt povestite de la Radu Șerban Voievod, care le pomenește într-un hrisov, alături de vadurile de mori și viile de pe aici din zona Segarcea“. De la istorie, omul sare la podgoria pe care și el o întreține: „Plantația aceasta se datorează tănărului nostru patron, Teodor Mardale, care s-a axat și pe soiuri tradiționale, cum ar fi tămâioasa românească, care e milenară, și pe feteasca neagră, care e cunoscută de la Burebista încoace“. Ochii îi lucesc atunci când vorbește despre vinuri nobile și despre istoria lor. „Să fi văzut cum erau strugurii pe care i-am cules deja, de tămâioasă românească. Toți erau galbeni, ceruiți. Francezii se laudă că au vinuri bune, dar ei se pot lăuda cu faptul că au inventat butoiul, însă noi l-am umplut cu soiuri de calitate…“, mai povestește Miruț, plin de patriotism. Nu s-ar opri din povestit despre vinuri ore întregi.

La prima vedere, am crezut că este un inginer care se ocupă de podgorie, dar nea Florian Miruț este mecanicul firmei, este din Segarcea și a lucrat cu Mardale încă de la înființarea plantației.

Cel mai bun vin

Îl întrebăm care este cel mai bun vin produs în podgoria de la Drănic, situată foarte aproape de Segarcea, iar el vorbește despre locurile unde istoria a consacrat „vinul regelui“, pornind de la vechile podgorii ce aparțineau familiei regale în zonă. „Acuma, părerile sunt împărțite. Tămâioasa românească este cunoscută drept «Vinum Regum, Rex Vinorum» (vinul regal și regele vinurilor – n.r.) și la toate expozițiile este un vin cu adevărat regal, și feteasca neagră, care este un soi tradițional (…), mai ales că noi ne aflăm aici pe Paralela 44, cunoscută și drept paralela calității. La toate expozițiile viticole, vinurile din zonă câștigă tot timpul. În această zonă, boabele de strugure au cele mai multe ore de expunere la soare și de aceea ies vinuri bune. Un vin bun pornește din plantație. Strugurii trebuie culeși și transportați cu grijă, pentru a nu fi stresați“.

V.INC – firma care produce struguri și vin de Drănic

Patru asociați de naționalități și cetățenii diferite și cu un oarecare grad de rudenie între ei s-au gândit să înființeze o firmă, V.INC SRL, și să producă pe meleaguri doljene struguri din soiuri nobile și vinuri alese. Cei patru sunt Graham Bryce – scoțianul care are afaceri în agricultură la Moțăței (care deține firma Rodesco Agriculture la Moțăței), soția sa, Luciana Bryce, fratele ei, Teodor Mardale, și un cetățean olandez, Yves Schretlen, care este cumnatul lui Graham Bryce. Podgoria de la Drănic le aparține. Fiecare are rolul său bine stabilit în firmă: Luciana se ocupă de „partea plictisitoare a afacerii, adică de contabilitate“, spune femeia zâmbind, fratele său are în grijă podgoria de la Drănic, Yves se ocupă de crama de la Moțăței, unde se procesează vinurile firmei, iar Graham Bryce îi coordonează pe toți. „Eu sunt șeful cel mare“, spune râzând scoțianul aflat în România de 13 ani și care exploatează peste 3.000 de hectare de teren în zona comunei Moțăței.

Cei patru întreprinzători sunt tineri, simpli, modești și dornici să facă lucruri de calitate pe pământul din Dolj. Pe trei dintre ei i-am cunoscut pe plantația de vie de la Drănic, iar al patrulea, olandezul Yves Schretlen, se afla la crama de la Moțăței.

Despre Graham Bryce s-a mai scris în paginile Gazetei de Sud pe la începutul anului. El a venit în România în 2001, înființându-și la Moțăței Gară o fermă agricolă. Înainte să ajungă în România, Bryce a lucrat în Bulgaria, la o firmă de investiții londoneză care și-a creat un business în agricultură acolo. Apoi a dorit să înceapă ceva pe cont propriu. S-a asociat cu trei nemți și a venit în România, la Moțăței. Așa a luat naștere Rodesco Agriculture prin 2001.

Luciana și Yves au avut inițiativa podgoriei

În urmă cu câțiva ani, s-a luat decizia de a se înființa o plantație de viță-de-vie la Drănic. Ideea de a produce vin pe meleaguri doljene le-a aparținut, de fapt, Lucianei și cumnatului ei, Yves, iar acum întreaga familie se ocupă de acest lucru. Soiurile au fost alese în funcție de „ceea ce este cunoscut pe piață, în sensul că Merlot este un vin bun foarte cunoscut, la fel și Cabernet Sauvignon, și am vrut și ceva din România: tămâioasă românească și fetească neagră“, a spus Graham Bryce, care apreciază vinurile românești.

Apoi a apărut plantația de viță-de-vie de la Drănic

De la idee și până la aplicarea ei a fost doar un pas. Asociații au cumpărat butași de viță-de-vie tocmai din Austria, inclusiv tămâioasă românească, și au plantat cele 18,4 hectare. Vița-de-vie din soiuri nobile este la al doilea an de producție.

Podgoria cea nouă de la Drănic a apărut pe locul unde odinioară au fost viile fostului CAP, care ulterior au fost retrocedate locuitorilor comunei. Pe cele 18,4 hectare existau înainte aproape 100 de proprietari, iar fiecare primise câte un rând de viță-de-vie, care încetul cu încetul rămăseseră în paragină. Eforturile de a cumpăra și comasa terenurile i-au aparținut lui Aurel Mardale, tatăl Lucianei și al lui Teodor, care s-a zbătut ani buni pentru a realiza acest lucru.

Pentru înființarea culturii de viță-de-vie, noua firmă a încasat subvenții europene pe care le primesc toți cei care plantează soiuri nobile pe proiecte. „În decursul anilor, tatăl meu a achiziționat acest teren, fiind vorba de foarte mulți proprietari, iar în 2009, sora mea și cumnatul au reușit să înființeze societatea V.INC. În 2010 am făcut un proiect pe reconversie și am plantat cele 18,4 hectare. Atunci subvenția era de 12.500 de euro la hectar, iar costul înființării plantației a fost de 14.000 de euro la hectar. Atât ne-a costat pe noi ca să înființăm plantația”, a povestit Teodor Mardale, fratele Lucianei Bryce, tânărul care se ocupă de podgoria de la Drănic a firmei V.INC SRL și care este student al Facultății de Horticultură din Craiova.

Producători renumiți din Drăgășani și Vrancea au cumpărat struguri de la Drănic

„În primul an am obținut 90-100 de tone. 80% din producție a fost vândută, iar restul a fost vinificată. Anul acesta obținem în jur de 110-120 de tone. Vom vinifica 80% din producție, iar restul o vindem“, a precizat Teo Mardale.


Dar nu toate podgoriile din țară au avut norocul lui Mardale și al asociaților săi în ceea ce privește producția de struguri. Din cauza producției slabe, deținătorii unor podgorii renumite din zone consacrate în producția de vinuri, respectiv din Drăgășani, Vrancea și chiar și din Mehedinți, au cumpărat struguri de la Drănic. Și anul trecut au fost vânduți struguri de Drănic podgoriilor celebre din țară. Anul acesta, doar 20% din producție s-a vândut, iar restul s-a vinificat.

Producția de struguri este ținută sub control

Anul 2014 a fost atipic pentru producătorii de struguri și de vin. Din cauza ploilor abundente a fost nevoie de 20 de tratamente aplicate viței-de-vie, față de un an normal în care se fac șapte-opt tratamente. Dar la Drănic strugurii s-au făcut. Teodor Mardale povestește cum via sa ar produce mult mai mult, dar cantitatea de struguri este ținută sub control încă din primăvară, pentru a crește calitatea strugurilor și a vinului: „La tămâioasa românească putem să scoatem și 25 de tone la hectar, dar noi mergem la 7-8,5 tone maxim. Încă de la tăierea viței-de-vie lăsăm coarde mai puține, pentru a avea o anumită producție mai mică. Dacă pe parcurs cresc mai mulți struguri decât trebuie, atunci intrăm și îi tăiem încă de verzi și lăsăm mai puțini, pentru a fi producția mai bună“. Abia peste doi-trei ani podgoria de la Drănic va produce la întreaga capacitate, dar, indiferent de an, strugurii trebuie să aibă aceeași calitate, același conținut de zaharuri, pentru ca vinul să fie la fel de bun.

Vinul de Drănic, medaliat cu argint în 2014

La Drănic se produc vinuri albe, roze și roșii, care deja încântă papilele gustative ale cunoscătorilor, chiar dacă proprietarii nu au ales un nume definitiv pentru vinul cu care vor intra pe piață. Licoarea lui Bachus produsă la Drănic și Moțăței s-a făcut remarcată încă din primul an de producție, luându-i prin surprindere pe proprietari. Feteasca neagră din producția anului 2013 a participat la un concurs internațional de vinuri organizat în luna mai 2014, unde a concurat sub numele de „Drănic Hills Swallow“ (rândunica de pe dealurile Drănicului), și a câștigat medalia de argint. „Ne-a luat și pe noi prin surprindere această distincție. Încă nu ne-am gândit dacă aceasta va rămâne denumirea vinului. Noi i-am spus Drănic Hills mărcii pentru că această podgorie se află pe dealurile de la Drănic. Încă ne mai gândim să vedem dacă menținem această denumire a mărcii sau o schimbăm“, a spus Luciana Bryce. Același punctaj cu Feteasca Neagră l-a primit și un vin roze, Sauvignon Blanc, numit „Drănic Hills Pink“, dar acesta nu a luat vreo distincție. Totuși, începutul e promițător.

Pe lângă gustul vinului produs în propria cramă, investitorii de la V.INC SRL au prins și „gustul“ distincțiilor, astfel că ei continuă să participe la competiții internaționale. Au înscris deja vinurile produse pe dealurile de la Drănic la o nouă competiție, organizată în luna noiembrie.

În principiu, vinul de Drănic produs de V.INC va fi comercializat în țară și, poate, și peste hotare. Proprietarii încă nu au hotărât acest lucru. Cert este că întreprinzătorii vor să se extindă. Ei doresc să mai planteze încă zece hectare de viță-de-vie din soiurile amintite, dar de data aceasta nu vor mai folosi fonduri din subvenții de la UE. Au renunțat chiar zilele trecute la proiect din motive obiective, iar întreaga investiție o vor face din fonduri proprii.

„E o luptă mare pentru teren“

Asociații au achiziționat, anul trecut, vase pentru fermentație, pompe și altele, iar anul acesta au fost cumpărate mai multe utilaje pentru vinificație. „Facem treptat investițiile în cramă, pentru că utilajele pentru vinificație sunt scumpe“, a explicat Bryce.

De fapt, Graham Bryce se bazează pe rudele sale în ceea ce privește cultivarea viței-de-vie și producerea vinului, iar el se ocupă intens de agricultură. Nu-i mai rămâne mult timp pentru alte activități. Anul acesta, condițiile meteo i-au dat planurile peste cap. „Luptăm cu vremea. Avem foarte mult porumb de recoltat și din 1.300 de hectare cultivate cu porumb mai avem de recoltat circa 1.000, pentru că a plouat mai tot timpul, după cum știți. Am semănat acum grâul, tot cu oarecare întârziere, dar în cele din urmă vom reuși“, a povestit Bryce.

L-am întrebat cum a găsit România agricolă în 2001, când a venit în țară, și cum este acum. „Înainte se lucra foarte puțin teren, iar acum este aproape imposibil să mai găsești pământ nelucrat. E o luptă mare pentru teren. Nu se mai găsește de cumpărat“, a răspuns scoțianul, care deține în proprietate 1.200 din cele 3.000 de hectare pe care le lucrează.

Ultima care ne-a vorbit despre vie și vin este Luciana Bryce, cea care a avut și ideea înființării plantației și a construirii fermei. Tânăra consideră că această nouă preocupare a lor este o provocare. „Ne-am gândit că grâu și porumb cultivă toată lumea, dar un vin bun, de calitate, îți dă altă satisfacție, mai ales atunci când vezi că e apreciat și de alții. Este altceva. Am început cu emoție această activitate, dar sperăm ca totul să fie bine“, a spus Luciana, cu emoție în glas.

Vinul din zonă, slăvit de scriitori și „recitat“ de nea Florian

O zi la cules de struguri în podgoria de la Drănic se încheie în stilul amuzant, plin de farmec și de energie pozitivă al lui nea Florian Miruț. Acesta avea pregătită în buzunar, pe o foaie mototolită de hârtie, o epigramă. Înainte să plecăm de la Drănic, omul ne-a recitat cele câteva versuri scrise de „celebrul epigramist Păstorel Teodoreanu, care a apreciat zona viticolă dintre Jiu și Desnățui, în care ne aflăm și noi, în arealul Segarcea“, alături de alte podgorii celebre din zona de sud-vest a României, și anume:

„În vremuri de mult apuse și mult îndepărtate

Pe dealuri pline de struguri și de ani

Răsună patru nume pentru posteritate:

Corcova, Golul Drâncii, Segarcea, Drăgășani“.



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de marţi, 14 octombrie 2014

Actualitate

» Apelul eurodeputaţilor: România are nevoie de meseriaşi
» Fostul patron al Politehnicii Timişoara, Marian Iancu, condamnat definitiv la 12 ani de închisoare în dosarul RAFO
» CNAS: Medicii de familie trebuie să-şi cumpere cititoare de carduri de sănătate

Interviu

» Criticul literar Gabriela Gheorghișor: „Orgoliile şi invidiile sunt mai exhibate în Craiova“

Publireportaj

» „Cărțile Copilăriei“, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“

Local

» Șefa Parchetului din Orșova, audiată la DNA București
» Mușamalizarea unui accident de muncă
» Cererile pentru subvenția la căldură se depun de astăzi
» Olt: Număr mai mare de şomeri în luna septembrie
» Mehedinţi: Minori, cercetaţi pentru furtul a patru biciclete
» Mehedinţi: 25 de şoferi, amendaţi într-o singură zi pentru că nu purtau centura de siguranţă
» Duo CELLO Jaya va concerta la Filarmonica “Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea
» Despăgubiri pentru culturile calamitate

Dolj

» Una e pe hârtie, alta pe teren: Coşmar prelungit pe strada Râului
» Compania de Apă o scaldă cu apa de ploaie
» Mobila italiană a ajuns în Craiova prin Casa Magică Design
» I-am prins!
» Lansări și dezbateri la Cercul Profesional Zonal al Arhiviștilor din Oltenia
» Suspecți de evaziune fiscală, în arest
» Pățaniile unui întreprinzător în relația cu băncile
» S-a ridicat cortina la Festivalul de Teatru „Mereu tânăr“
» Nu mai bateți drumul până la CAS pentru adeverința de asigurat
» Întreruperi energie electrică de mâine
» Persoanele cu dizabilităţi au dreptul să muncească
» Proprietarii fără restanțe, premiați
» Dolj: Suspecți de evaziune fiscală, în arest
» Copiii salvează mediul înconjurător
» Drumurile pe care nimeni nu mai vrea să meargă

Gorj

» Podul de la Albeni, în chinurile facerii
» Brâncuşi, Transalpina şi mănăstirile au adus „Mărul de Aur“ în Gorj
» Se opreşte apa în în zona Pieței Centrale din Târgu Jiu
» Gorj: Poliţia a confiscat opt tone de porumb şi grâu

Sport

» Slatina și Vâlcea au jocuri grele astăzi
» Anton crede în revenirea pandurilor
» Cazul Drăgan, amânat
» Zoli nu a fost uitat
» Fotbaliștii de IPJ Dolj, locul 4 din 170 de echipe
» Bogdan Stancu a adus liniştea României în Finlanda
» Zoli nu a fost uitat

Bani & Afaceri

» Gorjul, pe penultimul loc la investiţii străine

Sanatate

» Psihoteraperut Mihaela Sârbu: „Este foarte important să înţelegem cauzele psihice ale cancerului”
» Implanturi mamare gratuite pentru doljencele cu cancer de sân

Magazin

» Horoscop
» Bancul zilei
» Controversă istorică – Râmnicu Vâlcea a fost cetate domnească sau doar un oraș-târg
» Gorj: Mănăstirea Polovragi, veche de peste 500 de ani, unică prin pictura pridvorului
» Mehedinți: Ultima “dinastie” a vărarilor din locul cel mai apropiat de soare

Opinii

» Patru motive pentru care e esențial să aflăm adevărul
» Noi nu murim chiar acum. Dar dumneavoastră de ce vă sinucideți?
» Scandalul Ponta ofițer SIE – Posibile efecte politice și instituționale

Top