http://www.youtube.com/watch?v=g1wYIjtOhck
Toate supermarketurile ne îmbie cu produse gata preparate, mâncăruri tradiţionale sau rețete internaţionale. Din lipsă de timp, mulţi apelează la această soluţie pentru masa de prânz sau cină. Ce puteţi face dacă descoperiţi că produsul cumpărat este alterat sau depozitat în condiţii care lasă de dorit? Pe cine trebuie să anunţaţi? Cine poate efectua analiza produsului, cum puteţi dovedi că preparatul este vechi? Acestea sunt doar câteva din întrebările la care veţi găsi răspuns în rândurile de mai jos.
La sediul Gazetei de Sud, vineri seară, în jurul orei 20.00, s-au prezentat două tinere care cumpăraseră mâncare preparată de la un supermarket craiovean. Mai precis, un șniţel din piept de pui, piure şi salată de varză. Femeile susţin că nu au apucat să consume prea mult din sniţelul cumpărat deoarece au constatat că avea viermi. „Lucrez în zona centrală. Având probleme cu stomacul, mai precis o gastrită pentru care urmez tratament, am decis să nu mai consum produse de patiserie sau fast-food, ci mâncare gătită. La mică distanță de locul de muncă se află un supermarket cu produse preparate la care vin să îmi cumpăr mâncare. Acest lucru s-a întâmplat şi vineri, când am decis să îmi iau un sniţel de pui cu piure de cartofi şi o salată de varză. Am ajuns la locul de muncă cu punga cu mâncare. Am apucat să muşc de câteva ori din şniţel. Când m-am uitat mai atent, şniţelul avea viermi. Am simţit că mi se face rău şi m-am întors revoltată la supermarket să cer explicaţii. Nu doream decât ca acele produse să fie scoase de la comercializare pentru ca alţi clienţi să nu păţească ce am păţit eu. De acolo mănâncă şi copii, şi în nenumărate rânduri am luat preparate pe care le-am dus acasă, din care a mâncat şi nepoţica mea în vârstă de doi ani. În momentul în care am ajuns în supermarket cu plasa cu mâncare, vânzătoarele au chemat bucătăreasa. Asta se poate verifica oricând pe camera de luat vederi. Au văzut viermii în şniţel şi mi-au sugerat să ne înţelegem, să îmi ofere banii pe produsele cumpărate. În momentul în care le-am spus că nu urmăresc asta, dorinţa mea fiind de a nu îmbolnăvi un copil, să nu ajungă să aibă probleme gastrice ca mine, mi-au spus că îmi pot restitui banii pe medicamentele pe care le-am cumpărat, doar să nu îi reclam“, a povestit Ramona Maria Cicea, din Craiova.
A mers la poliţie, a sunat la ANPC
Femeia susţine că, din momentul în care s-a întors cu marfa la supermarket, a început goana pentru găsirea dreptăţii. Aceasta povesteşte că a sunat iniţial la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Dolj, însă, fiind vineri, după ora 17.00, nu a răspuns nimeni. „Am mers apoi la poliţie, nu ştiam cui altcuiva să mă adresez. Cei care lucrau în acel moment, m-au sfătuit să sun la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Mi s-a spus că reclamaţiile şi sesizările se primesc doar în format scris sau în format electronic sau se depun personal, iar pentru a depune sesizare trebuia să descarc o fişă de reclamaţii. Nu aveam acces la internet, stăteam cu mâncarea cu viermi în plasă şi simţeam că nu îmi pot găsi dreptatea. Am venit atunci la sediul Gazetei de Sud pentru a sesiza cele întâmplate“, a adăugat Ramona Cicea.
Protecţia Consumatorului se apără: verificarea produselor de origine animală intră în sarcina DSV-ului
Pentru a veni în sprijinul femeii, redactorii Gazetei de Sud au luat legătura cu reprezentanţii CJPC Dolj. Trecuse deja de ora 21.00. Cu preparatele cumpărate în caserolele marcate de supermarket, femeia s-a întors la magazin. „Am verificat mâncarea cumpărată. Pentru noi, însă, nu a fost concludent faptul că şniţelele ar fi avut viermi. Din acest motiv am decis retragerea de la comercializare şi a celorlalte şniţele şi am vorbit cu medicul veterinar să facă o probă de laborator. Fiecare supermarket are medic veterinar obligat să verifice calitatea produselor de origine animală scoase la vânzare. Împreună cu cei din conducerea supermarketului, am luat legătura cu medicul veterinar care se ocupă de unitatea lor de alimentaţie, care urmează să vină să verifice produsele comercializate şi să facă analize de laborator în cazul în care constată că este nevoie de acest lucru. Clientul însă, la rândul său, poate păstra produsele în frigider şi are posibilitatea să meargă luni dimineaţă (alaltăieri – n.r.) cu produsele cumpărate la Direcţia Sanitar-Veterinară (DSV) pentru analize de laborator. Pentru ca oamenii să înţeleagă, verificarea produselor de origine animală intră în atribuţiile DSV Dolj, care dispune, de altfel, şi de un laborator specific pentru efectuarea analizelor produselor din carne“, a precizat vineri seară Gheorghe Marinescu, comisar-şef la CJPC Dolj.
Păstraţi bonul, altfel reclamaţia nu are credibilitate
Mai mult decât atât, cei de la CJPC Dolj au precizat că, în cazul în care analizele de laborator confirmă cele sesizate de client, ei pot dispune retragerea întregului lot de carne de la vânzare şi aplicarea amenzilor contravenţionale. În plus, clientul care sesizează calitatea sau valabilitatea unui produs trebuie să prezinte obligatoriu documentele probatorii provenienţei produsului, respectiv factură fiscală, bon fiscal sau chitanţă, contract, certificat de garanţie sau alte documente, după caz.
DSV Dolj a refuzat proba pentru analiză
Ramona Cicea s-a conformat sfaturilor primite de la CJPC Dolj, a ţinut plasa cu produse în frigider, iar luni dimineaţă a luat drumul DSV. „Consider că este bătaie de joc, nesimţire, mori având dreptate! Când am ajuns la DSV, mi-au spus că ei nu pot să ia în calcul proba de şniţel pe care o aveam, că este foarte târziu să mai efectueze o analiză pe acest produs. Cei mai vinovaţi, din punctul meu de vedere, sunt cei de la Protecţia Consumatorului, care puteau face demersurile în locul nostru, puteau lua produsele, le puteau sigila. Singura modalitate prin care să dovedim că avem dreptate rămâne verificarea camerei de supraveghere a supermarketului, înregistrare pe care se poate vedea reacţia angajaţilor, cum s-au oferit să îmi dea bani, cum au scos restul de şniţele de la vânzare“, a adăugat femeia.
Pasați de la DSV Dolj la DSP Dolj
Am considerat oportun să aflăm şi un punct de vedere oficial din partea celor din conducerea DSV Dolj. Am aflat, astfel, că în fiecare zi, de luni până duminică, între orele 8.30 – 20.00, în această instituţie există un ofiţer de serviciu care poate prelua şi depozita produsul la temperatura optimă până la efectuarea analizei. „În condiţii excepţionale, în cazul în care există suspiciuni cu privire la produsele de origine animală, putem lua măsuri şi efectua analize. Craiovenii au dreptul să aducă, contra cost, o probă pentru analiză la laboratorul nostru, însă în cel mai scurt timp posibil, nu după două zile. Motivele pentru care şniţelul nu a fost primit la analiză sunt următoarele: un produs gata preparat nu are valabilitate decât 24 de ore, apoi produsul era supramanipulat, iar rezultatul analizei nu ar fi fost concludent. Trebuie însă menţionat faptul că rolul instituţiei noastre este de a verifica produsele de origine animală de la momentul tăierii până la depozitare, însă atunci când vorbim de un produs preparat, atribuţia cade în sarcina Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj. Orice supermarket, restaurant, local de alimentaţie publică are obligaţia de a păstra într-un frigider probe din mâncarea gătită 24 de ore de la prelevare. Prin analiza imediată a produsului putea fi descoperit parazitul din acel şniţel. Este posibil să fi fost vorba de o proastă depozitare a produselor postfrigere, este suficient ca o muscă să pătrundă la aceste alimente“, a menţionat Andrei Butaru, director DSV Dolj.
DSP Dolj pasează responsabilitatea la DSV Dolj
Am solicitat, aşa cum era firesc, şi părerea reprezentanţilor DSP Dolj. Am aflat, astfel, că această instituţie nu intervine decât în cazul unui focar care poate provoca toxiinfecţii alimentare. „Laboratorul nostru efectuează analize strict pentru depistarea cauzelor toxiinfecţiilor alimentare. Pentru acest set de analize am și fost acreditaţi. Strict pentru produse alimentare, efectuăm doar şase analize, în rest efectuăm analiza apei, analize de sânge, determinarea încărcăturii microbiene de pe suprafeţe şi din aer, şi altele de acest tip. Însuşi protocolul de colaborare încheiat între Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor stabileşte atribuţiile şi împuternicirile pentru fiecare autoritate. Conform Anexei I din acest protocol, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor asigură controlul calităţii şi siguranţei produselor alimentare la nivelul fermelor de creştere a animalelor, fermelor vegetale, unităţilor de procesare, de producţie şi depozitare, unităţilor de comercializare şi vânzare cu amănuntul, unităţilor de alimentaţie publică şi colectivă, pieţe, târguri, oboare. În schimb, Direcţiile de Sănătate Publică analizează probele alimentare păstrate în frigider timp de 48 de ore, sau alte alimente suspecte a fi produs îmbolnăvirea (toxiinfecţia alimentară) în unităţile de alimentaţie publică sau în focare familiale“, a precizat dr. Ştefan Popescu, purtător de cuvânt al DSP Dolj.
Reprezentanţii supermarketului craiovean resping acuzaţiile
Conducerea supermarketului craiovean a respins categoric acuzaţiile aduse. Potrivit acesteia, este prima acuzaţie de acest gen adusă firmei pe care o reprezintă. „Avem şi fabrică de prelucrarea cărnii, care asigură produse proaspete. Mi se pare absurd, livrăm în fiecare dimineaţă materia primă către toate magazinele pe care le avem în ţară. Avem medic veterinar delegat de DSV, aşa cum prevede legea, care ne controlează marfa scoasă la comercializare. Mi se pare revoltător, în condiţiile în care dedesubturile sunt evidente, iar aceste cliente au cerut bani pentru plata endoscopiei şi a reţetei. Am păstrat contra-probele, medicul veterinar a venit şi a verificat produsele şi nu a constatat nimic neconform. Dacă exista o problemă de calitate, primeam sesizări din toate magazinele pe care le avem în ţară, pentru că toate produsele pleacă de la depozitul de prelucrare a cărnii din Craiova“, a precizat reprezentantul supermarketului.
