Pe piața muncii din regiune se înregistrează un paradox: în fiecare județ, numărul de pensionari în evidențe după primul trimestru al anului depășește numărul de salariați din economie. În plus, resursele de muncă sunt de patru ori mai mari decât numărul salariaților.
Datele statistice pe regiunea Oltenia arată că, la sfârșitul lunii aprilie 2014, numărul de salariați cu contracte de muncă legale, evidențiați în fiecare județ al regiunii, este mult mai mic decât numărul pensionarilor înregistrați în evidențe după primul trimestru al anului. Din analiza comparativă a buletinului statistic regional reiese că în Dolj existau, în aprilie anul acesta, 122.019 salariați, în scădere față de aceeași perioadă din 2013, când erau înregistrați 122.676 de persoane salariate. Totodată, numărul mediu de pensionari raportați după primul trimestru din 2014 era de 154.909 persoane, în scădere față de anul anterior, când în aceeași perioadă existau în Dolj 156.184 de persoane. Un calcul matematic simplu ne arată că în județul Dolj există cu 32.890 de pensionari mai mult decât salariați. În stabilirea numărului salariaților, statistica ia în calcul și bugetarii, cu excepția autorităților administrației publice locale. Deci în afară de personalul din primării și de angajații care există „la negru“ și care nu apar în evidențe, cam aceștia sunt salariații din zona Doljului.
Și în județul Olt, situația este evidentă. Acolo existau, la sfârșitul lunii aprilie, doar 65.092 de salariați, care plăteau contribuții la pensii pentru 93.630 de pensionari. Într-un județ mic precum Oltul trăiau, în urmă cu câteva luni, cu 28.538 de pensionari mai mulți decât salariați. Situația s-a menținut și în 2013, în sensul că la aceeași perioadă erau mai mulți pensionari decât angajați.
În Mehedinți, mai aveau contracte cu forme legale doar 42.904 de salariați la sfârșitul lunii aprilie 2014, în ușoară creștere față de aceeași perioadă din 2013. Culmea, numărul mediu de pensionari era de 58.933 de persoane după primul trimestru al anului, deci la o perioadă foarte apropiată de cea evidențiată în buletinul statistic lunar.
În Vâlcea se mențineau diferențele între salariați și pensionari în perioada analizată. La 78.008 angajați erau raportați 100.838 de pensionari, deci mai mulți cu 22.830 de pensionari.
Gorjul avea o situație puțin mai echilibrată în aprilie decât celelalte județe, dar tot existau și acolo mai mulți pensionari decât salariați, în evidențele statistice. Efectivul salariaților era de 75.227, dar numărul pensionarilor era de 76.853 de persoane.
Salariu mediu net și pensia medie în județele Olteniei
Există diferențe semnificative și la nivelul veniturilor pe care le încasează salariații și pensionarii. Câștigul salarial mediu net în Dolj este de 1.512 lei pe lună, iar pensia medie este de 794 de lei pe lună, potrivit datelor statistice. În Olt, puținii salariați pleacă acasă cu 1.428 de lei, în medie pe lună, iar pensionarii din acest județ primesc o pensie medie de 727 de lei pe lună. Mehedințenii au salarii medii de 1.408 lei pe lună, dar pensia medie este mai mare decât în alte județe, ajungând la 807 lei pe lună. În județul Vâlcea, salariul mediu net este mai mic decât în celelalte județe ale Olteniei, ajungând la doar 1.352 de lei pe lună, dar pensia medie este de 783 de lei.
Gorjenii au cel mai mare salariu mediu net din regiune. Un angajat din Gorj pleacă acasă, în medie, cu 1.784 de lei net pe lună. Cel mai mare angajator din județ este Complexul Energetic Oltenia, cu 19.000 de angajați, cei mai mulți fiind chiar din acest județ. Probabil că salariile mai mari ale acestora au ridicat media pe județ, aici fiind incluși și minerii. Pensia medie în Gorj este, de asemenea, mai mare decât în alte județe, ajungând la de 877 de lei pe lună, potrivit Statisticii.
Analiza GdS arată că județele cu cel mai mic număr de angajați și cu economii slabe (Mehedinți și Gorj) au cele mai mari pensii medii din Oltenia, respectiv 807 lei pe lună și 877 de lei pe lună, dar și salariile medii sunt mai mari sau cel puțin așa sunt în Gorj.
Șomajul în Oltenia
Pentru ca situația forței de muncă să fie completă am analizat și situația șomajului în fiecare județ. Doljul este tot pe primul loc în Oltenia dacă analizăm numărul de șomeri, ajuns la 26.811 persoane, chiar dacă este în scădere față de aceeași perioadă din anul 2013. Rata șomajului în Dolj a scăzut ușor în aprilie 2014 față de aprilie 2013, dar tot este destul de ridicată, de 9,1%, cu mult peste media pe țară, care este de 5,1%. Județul Olt are 13.518 șomeri, la jumătate față de Dolj, iar rata șomajului este de 6,8%, arată Statistica. În Mehedinți trăiesc 11.760 de șomeri, dar rata șomajului este cea mai mare din Oltenia, ajungând la 9,8% în aprilie 2014. În Vâlcea sunt 10.048 de șomeri, dar rata șomajului este mai mică decât în restul județelor regiunii, ajungând la 5,5%, în scădere față de anul trecut.
Resursele de muncă, de trei ori mai mari decât numărul salariaților
Din balanța forței de muncă la 1 ianuarie 2013, pusă la dispoziție de Direcția Județeană de Statistică Dolj, reiese că anul trecut resursele de muncă existente în Oltenia erau de patru ori mai mari decât numărul salariaților. În timp ce resursele de muncă pe regiune erau de 1.437.400 de persoane în toate cele cinci județe, doar 388.700 de persoane reprezintă numărul salariaților, după calculele Statisticii, dintr-un total de 848.000 de persoane care reprezintă populația ocupată civilă.
Diferența foarte mare dintre populația ocupată și numărul mic de salariați se explică prin faptul că restul ar fi zilieri, asociați de firme și acționari activi, dar care nu au contracte de muncă, pentru că legea le permite să activeze și fără contracte, explică reprezentanții Direcției de Statistică Dolj. Și în Dolj există discrepanțe între resursele de muncă și numărul efectiv de salariați cu contracte de muncă. Dacă resursele de muncă erau, în debutul anului 2013, de 449.400 de persoane, salariații erau de 122.600 de persoane la aceeași dată. Restul sunt șomeri, zilieri, patroni, populație în pregătire profesională, dar și alte persoane, care sunt trecute de statisticieni la categoria „și alte categorii profesionale în vârstă de muncă“.
