Vasile Astărăstoae (foto) este rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ din Iaşi, preşedintele Colegiului Medicilor din România şi şeful Disciplinei medicină legală din cadrul IML Iaşi, instituţie pe care a condus-o din 2001 până în 2012.
Vasile Astărăstoae a pierdut definitiv, la instanţa supremă, procesul în care a contestat decizia Agenţiei Naţionale de Integritate privind conflictul de interese în care s-ar fi aflat. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins în 3 iulie recursul formulat de Vasile Astărăstoae împotriva deciziei din 22 mai 2013 a Curţii de Apel Piteşti, unde preşedintele CMR ceruse anularea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate privind conflictul de interese.
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa, în decembrie 2011, că Vasile Astărăstoae ar fi fost în conflict de interese şi ar fi comis abuz în serviciu când a semnat contractele de muncă şi de prestări servicii între el şi Institutul de Medicină Legală Iaşi şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ din Iaşi, instituţii pe care le conducea, precum şi cu fiica sa, Daniela Astărăstoae, în cadrul derulării mai multor proiecte cu finanţare europeană. Cei doi ar fi obţinut astfel 204.759 de lei.
ANI preciza că Vasile Astărăstoae a fost numit rector pentru perioada 2008 – 2012, fiind implicit şi ordonator principal de credite al UMF Iaşi. Din 1 mai 2010, Vasile Astărăstoae a participat, în baza a patru contracte de muncă, respectiv de prestări servicii, la implementarea a trei proiecte cu finanţare europeană, atât în calitate de reprezentant legal al UMF Iaşi, instituţie publică parteneră în proiect, cât şi în calitate de salariat.
Vasile Astărăstoae a contestat, în ianuarie 2012, raportul de evaluare al ANI, iar dosarul s-a judecat la Curtea de Apel Iaşi până în 22 februarie 2013, când cauza a fost mutată, la cererea acestuia, la Curtea de Apel Piteşti. În 22 mai 2013, Curtea de Apel Piteşti a respins cererea lui Vasile Astărăstoae de anulare a hotărârii ANI din decembrie 2011. Decizia a fost contestată la instanţa supremă, care în 3 iulie a dat o decizie irevocabilă în acest dosar.
Vasile Astărăstoae a fost reclamat de Agenţia Naţională de Integritate la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice.
În aprilie, Parchetul instanţei supreme l-a trimis în judecată pe Vasile Astărăstoae, pentru conflict de interese, iar dosarul se judecă din 9 mai la Judecătoria Iaşi. Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că Astărăstoae s-ar fi angajat în proiectul european „Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului, cercetării avansate şi expertizei psihiatrice medico-legale“ câştigat şi implementat în 2010 de Institutul de Medicină Legală din Iaşi, al cărui director era la vremea respectivă.
„În cadrul acestui proiect, inculpatul, în calitate de director al IML, a încheiat contracte de muncă şi de prestări servicii cu sine însuşi, semnând atât la rubrica angajatorului, cât şi cea a angajatului“, declara procurorul de caz Adina Bocai, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.
Vasile Astărăstoae mai este judecat, alături de alte 18 persoane, în dosarul privind trucarea licitaţiei pentru platforma de e-learning a universităţii ieşene, proiect realizat din fonduri europene cu 6,4 milioane de lei. Procesul în care cele 19 persoane au fost trimise în judecată de procurorii DNA se judecă la Tribunalul Suceava.
Ambiguitatea legii, tranșată la Curtea Constituțională
Potrivit Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, „persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de trei ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate“.
Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit, joi, că sintagma „aceeaşi funcţie“ folosită când o persoană este găsită în incompatibilitate sau în conflict de interese se referă la toate funcţiile alese, nu doar la cea pe care a ocupat-o. Interdicţia de a ocupa o funcţie eligibilă pe o perioadă de trei ani se adresează tuturor persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese.
Decizia CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii deApel Cluj – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Judecători CC: Interpretarea dată sintagmei „aceeaşi funcţie“ nu se aplică retroactiv
Judecători din cadrul Curţii Constituţionale au precizat că interpretarea dată sintagmei „aceeaşi funcţie“, care apare în articolul 25 alineatul (2) din Legea ANI, nu se aplică retroactiv, ea producând efecte abia după publicarea în Monitorul Oficial. „Articolul 25 alineatul (2) rămâne în vigoare aşa cum este. Interpretarea dată de Curtea Constituţională produce efecte abia după publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă cel târziu 20-21 iulie“, a precizat unul dintre judecătorii Curţii. Sursele citate au adăugat că această interpretare a legii vizează dosarele aflate în curs de judecare, nu şi cele în care s-a dat deja o sentinţă definitivă.
Astfel, menţionează judecătorii Curţii Consituţionale, o persoană care a fost declarată incompatibilă de instanţă, dar a candidat şi a obţinut o funcţie eligibilă va rămâne în acea poziţie. Pe de altă parte, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a menţionat, pentru Mediafax, că interpretarea dată de CC statuează clar faptul că un ales local sau un parlamentar, aflat în incompatibilitate sau în conflict de interese, nu are voie să candideze la altă funcţie aleasă din cele prevăzute de lege, pentru o perioadă de trei ani.
Chelaru: În toamnă, reluăm subiectul incompatibilităţilor
Senatorul PSD Ioan Chelaru, membru în Comisia juridică din Senat, a declarat, vineri că în toamnă se va relua, în parlament, subiectul incompatibilităţilor, pentru punerea în acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Potrivit lui Chelaru, decizia Curţii Constituţionale cu privire la sintagma „aceeaşi funcţie“ din articolul 25 din Legea ANI „consfinţeşte o parte din părerea care exista deja, că într-adevăr, prevederea din Legea ANI se referă la orice funcţie, nu doar la funcţia pe care o deţinea persoana vizată, în momentul în care a fost declarată incompatibilă“.
„Efectul va fi că va trebui să punem în aplicare decizia Curţii Constituţionale. Vom analiza, de la caz la caz, şi unde vom constata că există incompatibilităţi, din toamnă se va relua subiectul, cu o altă dimensiune, ţinând cont de decizia Curţii“, a spus senatorul PSD.
El a mai arătat că efectul deciziei Curţii Constituţionale, pe această prevedere din Legea ANI, se va vedea mai mult la consilierii locali, judeţeni, pentru că acolo s-ar putea să fie mai multe cazuri din incompatibilitate.
