40.000 de români au profitat de prevederile Codului Civil şi au încheiat o convenţie matrimonială atunci când s-au căsătorit, pentru a-şi proteja avuţia. Fiecare cu banii lui, fiecare cu proprietăţile sale.
Cei mai mulţi dintre noi am crescut fascinaţi de filmele americane, cu personaje impozante, cu mulţi bani, în care cuplurile treceau de la iubire la ură, iar deznodământul era uşor de ghicit: luptă pe viaţă şi pe moarte pentru avere. Tot în acele filme vedeam cum alţii, pentru a-şi proteja conturile sau „imperiile“ create, apelau la contracte prenupţiale pentru ca bogatul să se simtă protejat, iar în relaţia de cuplu să primeze iubirea.
Tot mai mulţi tineri doljeni doresc să încheie convenţie matrimonială
Odată cu intrarea în vigoare a Codului Civil, contractul prenupţial a fost introdus şi în legislaţia românească, ce-i drept cu alt nume şi în altă formă. Totul începe la Starea Civilă în momentul în care tinerii decid să îşi unească destinele în faţa ofiţerului. Atunci sunt întrebaţi pentru ce regim matrimonial optează. Noul Cod Civil prevede trei tipuri de regimuri matrimoniale: regimul comunităţii legale, regimul separaţiei de bunuri şi regimul comunităţii convenţionale. Regimul comunităţii legale este cel tradiţional, adică cel în care bunurile devin comune, iar în cazul unui divorţ averea se împarte la doi. Pentru regimul separaţiei de bunuri şi regimul comunităţii convenţionale, înainte de a spune „da“ în faţa ofiţerului de stare civilă, partenerii trebuie să treacă pe la notar pentru a clarifica dacă vor să păstreze toate afacerile sau banii ca bunuri proprii. Actul notarial începe să producă efecte după căsătorie.
„Această convenţie matrimonială are rolul de a clarifica apartenenţa unor bunuri dobândite în timpul mariajului, în sensul de a decide care sunt bunuri comune şi care sunt bunuri proprii ale unuia sau altuia dintre parteneri“, a spus Madlen-Anca Voicinovschi, director executiv la Direcţia de evidenţă a persoanelor.
Tinerii doljeni au aflat deja de posibilitatea încheierii unui astfel de contract şi solicită tot mai des informaţii la Starea Civilă. „În cazul în care doresc să opteze pentru regimul separaţiei de bunuri sau regimul comunităţii convenţionale, noi îi trimitem la notar, pentru a-şi clarifica pe cale legală cum vor să-şi distribuie averea. În momentul în care întocmim actul de căsătorie, oprim şi o copie a documentului întocmit de notar cu privire la banii celor doi. Îmi amintesc de un caz, al unei tinere dintr-o familie înstărită, care după 15 ani de relaţie cu iubitul său a hotărât să se căsătorească cu acesta şi a dorit să afle cum îşi poate proteja averea. Din nefericire, tot mai des ne confruntăm cu situaţii în care tinerii decid să divorţeze şi pentru acest lucru vin direct la noi, după o înţelegere în prealabil cu partenerul în ceea ce priveşte averea familiei. Din mai 2013 până în mai 2014, doar la noi au divorţat 74 de cupluri. De la începutul anului şi până acum, am înregistrat deja 23 de divorţuri“, a arătat Voicinovschi.
„Pentru a schimba regimul matrimonial ales trebuie să treacă un an de la încheierea căsătoriei“
Tribunalele sunt pline de soţi care îşi dispută de la casă şi maşină până la averi cu multe zerouri. Încheierea unei convenţii matrimoniale prin care partenerii pot să aleagă din timp cum să dispună de bunuri ar elimina partajul şi implicit scandalul în cazul unui divorţ. Cei care decid să îşi protejeze averea trebuie să ajungă obligatoriu în faţa notarilor. Acest fapt este posibil din 2011, ca urmare a modificărilor aduse de Codul Civil în materia relaţiilor de familie, printr-o convenţie matrimonială. Soţii sau viitori soţi pot opta pentru regimul separaţiei de bunuri sau pentru regimul comunităţii convenţionale. Dacă soţii sau viitori soţi nu încheie o convenţie matrimonială, li se va aplica, de drept, regimul comunităţii legale, adică bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune, cu excepţiile prevăzute de lege.
„În cazul căsătoriilor care au avut loc înainte de 2011, soţii au posibilitatea să opteze pentru schimbarea regimului matrimonial“, a explicat Ilie Victor Florea, preşedintele Camerei Notarilor Publici Craiova. Pentru a schimba regimul ales trebuie să treacă un an de la încheierea căsătoriei. În faţa notarului, în momentul încheierii convenţiei matrimoniale, se întocmeşte un act de lichidare al regimului matrimonial anterior. Astfel, părţile declară bunurile mobile şi imobile care fac obiectul regimului matrimonial şi precizează cota-parte care să revină fiecăruia. În cazul comunităţii convenţionale, soţii sau viitori soţi pot stabili anticipat, la data încheierii convenţiei matrimoniale, cota-parte ce le revine din bunurile achiziţionate în comun în timpul căsătoriei, cotă-parte care este obligatorie pentru toate achiziţiile din timpul căsătoriei, orice modificare a acestei clauze urmând să fie precedată de lichidarea regimului matrimonial şi încheierea unei alte convenţii matrimoniale. „În cazul în care se optează pentru regimul separaţiei de bunuri, soţii sau viitori soţi pot să prevadă o clauză potrivit căreia bunurile care sunt achiziţionate în timpul căsătoriei de aceştia împreună aparţin în proprietate comună pe cote-părţi, urmând ca în fiecare act de achiziţie, în aceste condiţii, să determine cota-parte indiviză ce îi revine fiecăruia în funcţie de contribuţia efectivă. Inclusiv dacă îşi cumpără o casă, vor deţine din ea procentul cu care contribuie la achiziţionarea acesteia. Convenţia nu vizează şi bunurile dobândite înaintea căsătoriei, care sunt proprii de drept. În lipsa unei convenţii, soţii se supun automat vechiului regim al comunităţii legale, în care toate bunurile dobândite după căsătorie sunt practic comune“, a continuat notarul Ilie Victor Florea.
„Convenţia matrimonială nu trebuie privită ca o alternativă la divorţ“
Aproximativ 40.000 de români şi-au declarat deja bunurile în faţa notarului în vederea lichidării regimului matrimonial anterior. „Suntem impresionaţi însă de numărul extrem de mare de convenţii încheiate de la intrarea în vigoare a noului Cod Civil. În general, profilul celor care decid să-şi protejeze averea este: tineri, cu un nivel mediu spre ridicat de educaţie, oameni bogaţi, care ştiu că au ce să protejeze. Este şi firesc, nu este vorba de persoane care pornesc de la zero. Practic, toate modificările aduse de Codul Civil au venit ca o necesitate… Trebuie să recunoaştem că mai este loc de lucrat la mentalităţi, inclusiv atunci când vine vorba de separaţie de bunuri. Mentalul nostru autohton, românesc, respinge încă ideea de separare de patrimonii. Oamenii trebuie să ştie şi avantajele care decurg prin încheierea acestor convenţii: fiecare ştie ce posedă, iar în cazul unei separări scapă de amestecul instanţei în partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei. Pe de altă parte, convenţia matrimonială nu trebuie privită ca o alternativă la divorţ, ci, dimpotrivă, împărţirea bunurilor în timpul căsniciei nu are nici o legătură cu separaţia cuplului“, a adăugat preşedintele Camerei Notarilor Publici Craiova.
„Căsătoria pleacă din start de la ideea de separare“
Și în fața psihologilor craioveni ajung tot mai multe cupluri aflate în pragul divorțului. „Un astfel de acord le conferă partenerilor de cuplu un fel de siguranţă privind situaţia materială în cazul unei eventuale separări. În situaţia în care relaţia nu merge, ne putem despărţi fără prea multe consecinţe… La nivel inconştient, căsătoria pleacă din start de la ideea de separare, adică ne unim destinele pentru că împărtăşim anumite sentimente acum, dar, dacă mâine întâmpinăm probleme, nu mai facem efortul de a le depăşi, putem părăsi relaţia foarte repede. Partenerii nu mai sunt toleranţi, nu mai încearcă găsirea unor soluţii favorabile, nu mai iau în calcul consecinţele divorţului în plan emoţional, sunt luate în calcul doar urmările în ceea ce priveşte situaţia materială a fiecăruia după separare“, a spus Claudia Măciucă, psiholog clinician specialist.
Cele mai multe divorțuri s-au făcut cu acordul părţilor
Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, frecvenţa cea mai mare a divorţurilor s-a înregistrat după doi ani de la căsătorie în cazul cuplurilor fără copii şi după patru ani de căsătorie la cele cu un copil. Frecvenţa cea mai mare s-a înregistrat în cazul soţilor de vârstă apropiată, numărul scăzând treptat, pe măsură ce diferenţa de vârstă între soţi crește. Cauzele de divorţ invocate sunt: infidelitatea conjugală (4,5%) alcoolismul (3,2%), violenţele fizice (3,0%), cauzele combinate (5,4%), acordul părţilor (52,6%) şi alte situaţii (31,3%). Majoritatea persoanelor divorţate au avut ca nivel de instruire liceul (44,2% dintre bărbaţi şi 45,6% dintre femei).
