http://www.youtube.com/watch?v=KnQ5ejLebPs
Localitatea are probleme cu apa potabilă din cauza exploatărilor de petrol din zonă. Autorităţile promit că în luna iunie la robinet va curge apă de Izvarna, printr-o investiţie de 2,7 milioane de lei. Zona este un important bazin legumicol pentru Craiova.
Aflată pe malul stâng al Jiului, la 18 kilometri de Craiova, comuna Almăj are patru sate (Şitoaia, Bogea, Almăj, Moşneni) şi numai 2.000 de locuitori. Oamenii se ocupă în special cu agricultura, zona fiind un important bazin legumicol. Apropierea de oraş i-a ajutat pe localnici să-şi găsească mai tot timpul de lucru. „Am fost totdeauna privilegiaţi datorită zonei industriale din vecinătatea noastră. În fiecare casă din comună există minimum un pensionar de stat. Oamenii au fost activi, au lucrat la termocentrală, la combinat, femeile au lucrat la sere. Acum continuă să obţină venituri din agricultură, investesc banii din pensii şi pun culturi de grâu, porumb, orz, orzoaică şi legume. Pun culturi de primăvară (ceapă, usturoi, verdeţuri, ridichii, salată), dar şi roşii, castraveţi, vinete, ardei gras, ce este nevoie în pieţele Craiovei“, ne-a precizat viceprimarul localităţii, Aurel Tălăban. Cu toate că muncesc din greu la câmp sau în solarii, oamenii sunt nemulţumiţi de modul în care pot să-şi valorifice marfa. „În pieţe nu au suficiente mese pentru desfacere şi sunt obligaţi să stea pe tot felul de cutii, uneori în ploaie. Desfacerea este o problemă şi pentru că există tot felul de intermediari, care cumpără la preţuri de nimic. Am încercat să facem un depozit de preluare a produselor agricole, dar nu s-a materializat nimic până acum. Pe o zonă de 20 de kilometri în jurul Craiovei, producţia de legume este destul de mare, trebuie făcut ceva util, pentru că altfel nu rezolvăm nimic cu mesele“, a mai spus viceprimarul.
Apa potabilă, o problemă veche
Marea problemă a locuitorilor din Almăj este apa potabilă. Din cauza exploatărilor de petrol, pânza freatică a fost infestată cu tot felul de substanţe. Ultimul caz a fost semnalat şi în GdS („Apa fântânilor din Şitoaia, sărată ocnă“ – 9 ianuarie 2014). După cum relatam la vremea respectivă, analizele prelevate din 20 de fântâni indicau că apa este de 20 de ori mai sărată decât ar fi normal. „Este mai sărată decât apa mării“, spunea viceprimarul Tălăban la vremea respectivă. Sărătura s-a mai retras, dar problema apei rămâne de actualitate. Reprezentanţii primăriei spun că în luna iunie investiţia primăriei în noua reţea de alimentare cu apă va fi funcţională. „Am făcut o investiţie de 2,7 milioane de lei din bugetul local, care se finalizează zilele acestea. Acum se fac probele de presiune pe reţea, s-au făcut branşamente individuale pe jumătate din sate pe partea cu conducta, ca să nu stricăm drumurile betonate. În zilele următoare, va veni un sistem de forare pe orizontală. Am făcut demersurile necesare la Compania de Apă Oltenia (CAO) pentru a prelua această investiţie şi se va trece la contractele individuale cu cetăţenii pentru furnizarea apei potabile, care este în parametri pentru că vine din magistrala de la Izvarna. Este apă de munte, apă pură, verificată din toate punctele de vedere. Nu durează mai mult de o lună până când sistemul va fi funcţional. În 28-29 mai se face branşamentul definitiv, după care facem procesul-verbal de recepţie finală şi la începutul lunii viitoare vom face imediat cedarea către CAO. Cel mai probabil, la începutul lunii iunie se vor încheia contractele de furnizare“, ne-a asigurat Aurel Tălăban.
Cula Poenaru, monument reprezentativ
Comuna Almăj are câteva obiective culturale interesante. Unul dintre acestea este un sit arheologic care datează de la începutul epocii bronzului, din perioada 3200 – 2800 î.Hr. Ceramica găsită prezintă decoruri specifice Culturii Coţofeni, caracteristică jumătăţii vestice a României. Cercetările arheologice au scos la iveală urmele unor aşezări din perioada romanizării târzii şi epocii prefeudale: morminte de înhumaţie, o cană şi două farfurii lucrate la roată din ceramică fină şi o monedă din bronz din sec. III.
Alt monument important este Biserica „Sfinţii Voievozi“, construită în perioada 1787 – 1789 de către slugerul Barbu Poenaru. În incinta bisericii se păstrează un remarcabil tablou votiv realizat în anul 1789. În apropiere de biserică se află piatra funerară a lui Gheorghe Opran (1780 – 1848), un localnic care a avut rangurile de pitar, serdar, paharnic şi clucer, fiind cunoscut ca proprietar şi negustor. Piatra funerară a fost salvată şi protejată de către echipa Alexis Project în anul 2004.
Încorporată acum în clădirea şcolii, Cula Barbu Poenaru figurează ca valoare de patrimoniu cultural de nivel naţional în anexa nr. III a Legii nr. 2/2000. Postelnicul Barbu Poenaru a terminat zidirea culei în 1764. Cula a avut rol de refugiu, apărare, veghe şi alarmă, făcând parte din lanţul de comunicaţie al culelor de pe Valea Jiului. De formă dreptunghiulară, clădirea avea un parter şi trei etaje, incluzând şi foişorul. La ultimul etaj se găsea o încăpere cu foişor pe stâlpi şi câte un balcon pe laturile de miazăzi şi apus, de unde se vedea toată Valea Jiului. În 1801 a fost arsă de turci până la etajul I, fiind părăsită până la cutremurul din 1838, când s-au prăbuşit toate etajele. În prezent, din această construcţie se păstrează o sală mare de circa 8 mp şi un vestibul în care se afla scara care ducea la etajele de sus. În sala mare de la parter a fost instalată mai întâi cancelaria, apoi laboratorul şcolii. Autorităţile locale vor să transforme cula în muzeu comunal. „Încăperea care a mai rămas din culă s-a păstrat relativ bine. O problemă este că s-a dat cu var peste medalioane în timpul regimului comunist. Acele medalioane conţin picturi din fabulele lui Esop, picturi cu motive laice“, a afirmat Petre Milcu, directorul şcolii din localitate. „Cula este monument de categoria A. Noi nu putem să intervenim la ea decât cu avizele Ministerului Culturii“, a spus, la rândul său, viceprimarul Aurel Tălăban.
Serele – o tradiţie la Almăj
Fostele Sere Işalniţa se află pe teritoriul administrativ al comunei Almăj. După 1990, părţi din marele complex legumicol au fost preluate de oamenii de afaceri locali. Totuşi, circa 60 de hectare de teren au rămas nelucrate. Autorităţile locale spun că au oferte pentru potenţialii investitori. Terenurile intravilane pe care se pot face investiţii industriale se găsesc în imediata vecinătate a drumului european. „În perioada boom-ului imobiliar, au fost tranzacţionate terenuri, au fost cumpărate şi puse gaj la bancă, iar acum sunt neutilizate. Asta este problema noastră, a administraţiei publice, atragerea de fonduri. Dacă vin investitorii, ei plătesc impozitele pe terenuri şi clădiri aici. Bugetul anual al comunei nu este mai mare de 200.000 de lei. În ceea ce priveşte casele, sunt destule scoase la vânzare. Au venit şi oameni de la oraş şi şi-au construit case aici, pentru că sunt la câţiva kilometri de Craiova“, a afirmat viceprimarul Aurel Tălăban.
Investiţii în modernizarea drumurilor
De curând, primăria a băgat pietriş pe 1 km de drum neasfaltat în satul Bogea, dar investiţiile continuă prin intrarea localităţii într-un grup de acţiune locală (GAL) „Colinele Olteniei“. „Proiectele făcute sunt eligibile. Deja s-a semnat cererea de finanţare şi contractul de prestări servicii şi foarte curând va începe modernizarea unui tronson de 540 m de drum prin asfaltare. Suma este limitată, este vorba de 70.000 euro/an, proiectul putând fi prelungit până la cinci ani. Noi mai avem 3 km de drumuri nemodernizate şi cu aceşti bani putem să le finalizăm“, a explicat viceprimarul Tălăban. În ceea priveşte canalizarea (18 km), aceasta va fi realizată prin masterplanul pe judeţ, staţia de epurare urmând să fie amplasată la Coţofeni.
