http://www.youtube.com/watch?v=dSU6h6lXQ2Q
Precipitaţiile căzute în cursul zilei şi nopţii de miercuri au afectat numeroase locuinţe, anexe gospodăreşti, curţi, dar şi suprafeţe importante de terenuri agricole din judeţul Dolj. Trezindu-se cu apa în casă, oamenii au început să dea vina unii pe alţii, acuzându-şi vecinii sau aleşii locali. La rândul lor, edilii susţin că de această dată vina aparţine în totalitate sătenilor, care au refuzat să cedeze un metru sau doi de teren pentru a permite ridicarea digurilor construite în spatele grădinilor.
Aşa cum se întâmplă la fiecare ploaie puternică, în cartierele periferice din Craiova, unde sunt străzi de pământ şi nu există canalizare, oamenii au trăit iar în aceste zile groaza inundaţiilor. Compania de Apă Oltenia şi Secţia de pompieri din cadrul ISU Dolj au intervenit ieri pentru evacuarea apei de pe străzile Brestei, Fermierului, Aleea IV Brestei, strada Homer, strada Petrila, Aleea I Odesa, Prelungirea Bechetului. A fost nevoie de peste 30 de muncitori echipaţi cu vidanje, motopompe. Canalele nu au mai făcut faţă, iar apele au inundat străzile şi curţile oamenilor. Până şi autoturismele care traversau zona Brestei s-au deplasat ieri cu mare greutate prin bălţile care ajunseseră în unele porţiuni la peste 40 de centimetri.
„Ar fi fost vorba de o palmă de teren pentru înălţarea şi întărirea digului…“
Ploile căzute au provocat inundaţii şi în judeţ. Pârâul Teslui şi-a ieşit din matcă, iar apa a intrat în mai multe locuinţe, gospodării şi pe terenuri agricole din localităţile Mischii şi Gherceşti. Şi nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, iar din nefericire singura salvare pentru moment a acestor oameni este ca ploile să se oprească. Mai grav este faptul că nu doar forţa naturii şi-a spus cuvântul. Inundaţiile produse sunt consecinţe ale unor ambiţii absurde ale sătenilor, acceptate cu toleranţă de autorităţile locale. Pentru un metru sau doi de teren, pe care mulţi dintre săteni au refuzat să îl cedeze, pentru construirea sau ridicarea unor diguri, consecinţele au fost grave şi au afectat numeroase gospodării. Încă de la intrarea în Mischii, l-am întâlnit pe Ştefan Stancu, de 80 de ani, supărat şi depăşit total de situaţie. Deschisese porţile ogrăzii pentru ca cei de la ISU să reuşească să îi scoată apa din gospodărie cu ajutorul pompelor. „Din nefericire, ori de câte ori sunt ploi de durată, curţile şi grădinile ne sunt inundate. Pârâul Teslui curge chiar prin spatele gospodăriilor noastre. De-a lungul Tesluiului, digul nu are aceeaşi cotă de înălţime. Sunt săteni care nu au permis ca pe proprietatea lor să fie efectuate lucrări la acest dig. Ar fi fost vorba de o palmă de teren pentru înălţarea şi întărirea digului pentru a nu mai ceda… Este trist, mai ales că vecinii noştri folosesc acel pământ ca şi păşune. Din cauza încăpăţânării acelor oameni, suntem inundaţi… La începutul lunii mai, inundaţiile au afectat satul Motoci din comuna noastră, unde apa s-a scurs de pe versanţii defrişaţi tot de mâna omului…“, a povestit bătrânul.
„Nu am găsit cadrul legislativ care să ne permită să îi determinăm să accepte această intervenţie“
De aceeaşi părere este şi primarul comunei Mischii: „Dacă până acum aveam probleme cu satul Motoci, unde apa curge de pe versanţi şi nu poate să se mai verse în Teslui deoarece albia digului este deja plină şi apa bălteşte în gospodăriile oamenilor, există probleme cu canalele de coastă, de această dată avem probleme în Mischii. Asta se întâmplă deoarece nu s-a mai continuat regularizarea Tesluiului, care este obstrucţionat, fapt care duce la creşterea nivelului apei şi inundarea gospodăriilor. Practic, nu am reuşit să găsim înţelegere din partea unor locuitori care nu au permis ca digul să treacă pe terenul lor, deşi era vorba de numai câţiva metri de pământ. Practic, era vorba de un metru, doi de teren din gospodăria fiecăruia pe care digul trebuia înălţat. Problema este că fiind vorba de proprietăţi private, nu am găsit cadrul legislativ care să ne permită să îi determinăm să accepte această intervenţie, care până la urmă era în folosul tuturor. S-a ajuns la această situaţie, apa a inundat gospodării şi case. De la ora 7.00 am astupat breşa formată, am scos cu cei de la ISU apa din peste 15 gospodării şi locuinţe“, a menţionat Gheorghe Popa, primarul comunei Mischii.
„Sunt oameni lângă care am trăit o viaţă, oameni pe care am ajuns să nu îi mai recunosc…“
Şi în comuna Gherceşti a fost nevoie de intervenţia a 30 de subofiţeri din cadrul Departamentului de Pompieri Craiova, de motopompe pentru scoaterea apei şi înălţarea digului de protecţie cu saci de nisip. „A plouat miercuri toată ziua şi apoi toată noaptea. Apa a pătruns în grădină, apoi în gospodărie şi în casă. Din 2005 până acum, locuinţa mi-a fost inundată de 11 ori. Am ajuns să mă cert cu vecinii… Am încercat să îi fac să înţeleagă că trebuie să îi lase pe cei care ar putea întări digul să intre prin gospodăriile lor şi chiar să cedeze acea palmă de pământ de care e nevoie pentru construcţie… I-am întrebat de fiecare dată ce ar face dacă ar fi în situaţia mea, însă nu îi interesează. Sunt oameni lângă care am trăit o viaţă, oameni pe care am ajuns să nu îi mai recunosc, dar care trebuie traşi la răspundere pentru că pagubele sunt foarte mari“, a spus Maria Pătru, din comuna Gherceşti.
Cotele de apă, în creştere
În comunele afectate de inundaţii s-au deplasat şi echipe de la Drumuri şi Poduri, de la Administraţia Bazinală de Apă „Jiu“, dar şi prefectul de Dolj. „În numai câteva ore, Tesluiul a crescut foarte mult. A fost nevoie de intervenţie pentru protejarea locuinţelor şi gospodăriilor. S-a trecut la evacuarea apei cu motopompe, a fost nevoie chiar de efectuarea unor breşe pentru ca apa să se reîntoarcă în Teslui. Aşa cum aţi aflat şi de la săteni, o parte din localnici nu au permis celor de la Administraţia Bazinală să facă lucrări de regularizare. În cele mai multe dintre cazuri trebuie să permită doar accesul utilajelor în gospodăriile lor pentru a ajunge în dreptul digurilor, de-a lungul cursului pârâului Teslui. În zona Carpen, sat Cleanov, de exemplu, după ce oamenii au văzut ce poate face forţa naturii, ce pagube au produs inundaţiile, erau dispuşi să dea oricât ar fi fost nevoie din pământul pe care îl deţineau pentru construirea digurilor. Din nefericire, în astfel de situaţii critice au conştientizat importanţa efectuării lucrărilor de întărire a albiei pârâului. Vom reveni în aceste zone din Mischii şi Gherceşti pentru a convinge oamenii să ne permită efectuarea lucrărilor, iar împotriva celor răuvoitori se vor lua măsuri. Din nefericire, există în continuare zone în care cotele de inundaţii vor creşte în orele următoare. În zona Robăneşti, sperăm ca Jiul să nu atingă cota istorică de acum o lună şi jumătate. În circa două ore, de exemplu, apa a crescut cu o jumătate de metru, acum cota pe Jiu este de 350 de centimetri, iar în perioada sărbătorilor pascale, această cotă ajunsese la 480 de centimetri. Monitorizăm, de asemenea, zona Bălăciţa din Mehedinţi, dar şi Carpen, care se află la graniţa dintre cele două judeţe“, a spus Marius Deca, prefectul de Dolj.
Pericolul inundaţiilor continuă
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis mai multe avertizări care au intrat în vigoare de ieri şi sunt valabile până astăzi, la ora 18.00. Bazinele hidrografice afectate sunt: Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, Drincea, Desnățui, Jiu, afluenți ai Oltului mijlociu și inferior, unii afluenți ai Mureșului inferior, Călmățui, Vedea, Argeș, Ialomița, Buzău, Râmnicu Sărat, Putna, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Bârlad, Jijia, Bașeu, Siret inferior. S-a instituit cod galben pe Desnățui (județul Dolj), pe Jiu și afluenții săi (județele Hunedoara, Gorj, Mehedinți și Dolj), pe unii afluenți ai Oltului mijlociu și inferior din județele Gorj, Olt, Vâlcea, Dolj și Sibiu şi Cod Portocaliu pe Drincea (județul Mehedinți), Desnățui superior (județul Dolj), pe Jiu amonte Răcari și afluenții săi (județele Hunedoara, Gorj, Mehedinți și Dolj), pe Lotru, Olteț și alți afluenți ai Oltului mijlociu și inferior din județele Gorj, Olt, Vâlcea și Dolj etc.
