Locuitorii din mai multe localităţi doljene au rămas de câteva luni fără contracte cu firme de salubritate care să vină periodic să le ridice resturile menajere. Astfel, oamenii din acele zone au apelat la soluţia cea mai simplă, deloc costisitoare la o primă vedere: să îl arunce la marginea drumului, pe aleile lăturalnice sau de-a lungul râurilor care traversează comunele. Din nefericire, consecinţele depozitării gunoaielor în zone nepermise, în special de-a lungul cursurilor de apă, s-au văzut şi la inundaţiile de la începutul acestei luni, când din cauza deşeurilor angrenate de apă s-au creat adevărate blocaje în dreptul podurilor şi podeţelor. Toate aceste probleme ar putea fi evitate dacă ar exista gropi ecologice pentru depozitarea gunoaielor în mediul rural, dar şi dacă oamenii şi autorităţile locale ar conştientiza importanţa colectării deşeurilor şi depozitarea în locuri special amenajate. Pe de altă parte, conform reprezentanţilor consiliilor locale din judeţ, multe firme de salubritate au reziliat contractele cu locuitorii din cauza taxelor percepute de cei de la platforma Eco Sud Craiova, menţionând faptul că acestea sunt foarte mari şi că le este practic imposibil să îşi acopere costurile.
Ridicarea gunoiului menajer dă adevărate bătăi de cap locuitorilor, dar şi edililor din localităţile doljene. În comuna doljeană Mischii, de exemplu, de peste zece luni, locuitorii îşi aruncă gunoiul pe unde pot după ce firma care încheiase contracte cu ei, pentru colectarea resturilor menajere, a dat bir cu fugiţii. „Oamenii încheiaseră contracte direct şi nu prin primărie cu SC Meridian, din judeţul Olt. A fost vorba de aproximativ 200 de contracte. Iniţial ceruseră 11 lei pe lună de la familiile cu doi membri, apoi 12 şi respectiv 15 lei, însă nici aşa nu le-a convenit, deşi oamenii acceptaseră preţurile impuse. Ne-am trezit într-o zi cu telefoane de la oameni că firma care a venit să ridice gunoiul le-a luat şi pubelele, iar de atunci nu au mai venit. Este absurd, oamenii au ajuns să îşi pună gunoiul în maşină şi să îl ducă la Craiova la containerele publice sau să îi dea foc în gospodărie. Încercăm să găsim soluţii încă din toamna trecută, a fost practic imposibil să găsim o firmă serioasă de salubritate cu care să încheiem contracte. Este absurd ceea ce se întâmplă, mai ales că localitatea este situată la maximum 10 km de Craiova, iar oamenii sunt obişnuiţi să aibă condiţii. Am luat legătura şi cu firma de salubritate care preia deşeurile pe raza comunei Brădeşti, însă nu am ajuns la un consens. Chiar dacă am decide să îl colectăm cu utilajele pe care primăria le are în dotare, tot am întâmpina o mare problemă, nu avem unde să ducem gunoiul. Am primit asigurări din partea Consiliului Judeţean Dolj că până în toamnă va fi operaţional sistemul de colectare a gunoiului la nivelul întregului judeţ – acel masterplan de deşeuri. În caz contrar, chiar nu ştiu ce o să facem“, a adăugat Gheorghe Popa. Pentru ca oamenii să nu depoziteze deşeurile de-a lungul Tesluiului, autorităţile locale sunt nevoite să efectueze periodic verificări şi să-i sancţioneze pe cei vinovaţi.
Altă comună, aceeaşi poveste: firmă speriată de taxele percepute de Eco Sud
Şi în comuna doljeană Malu Mare situaţia ridicării gunoiului este similară. Operatorul care ridica deşeurile din gospodăriile localnicilor şi-a luat tomberoanele, a reziliat contractul şi pe aici ţi-e drumul, deşi încheiase contracte cu peste 600 de locuitori – 400 la Malu Mare şi 200 la Preajba. „Oamenii sunt extrem de nemulţumiţi. Mult timp au stat cu gunoiul în curte sau grădini, apoi au început să îl depoziteze la marginea drumului, în grădini sau pe câmp. Aveam contract cu firma Onix din Piteşti, care, în ciuda numărului mare de contracte pe care le încheiase, nu a fost mulţumită. A reziliat contractul de la 1 noiembrie, şi-a luat tomberoanele şi a plecat deşi solicitase mărire de preţ de la 4,5 lei la 6,5 lei/persoană. Reprezentanţii acestei firme au susţinut faptul că cei de la platforma Eco Sud Craiova percep taxe foarte mari şi că le este practic imposibil să îşi acopere costurile. Am solicitat sprijinul SC Salubritate Craiova, trebuie să găsim alt operator. Având în vedere că nu am găsit altă firmă dispusă să colecteze gunoiul de pe raza comunei, ne-am înscris în Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare „Salubris“, din care face parte şi Craiova. Avem documentaţia depusă la Judecătorie şi aşteptăm aprobările necesare pentru ca apoi să semnăm contract cu Salubritate Craiova. Chiar dacă am decide să ridicăm cu utilajele proprii gunoiul de pe raza comunei, nu am avea unde să îl depozităm, deoarece la groapa de gunoi de la Mofleni nu ne-ar primi. Ne-au spus că trebuie să fim certificaţi în acest sens. Problema noastră este că şi craiovenii vin şi aruncă gunoiul pe unde apucă, în special pe câmp sau pe drumul spre Preajba. Sperăm ca măcar până la 1 iunie documentaţia să fie gata şi, în sfârşit, să fie rezolvată şi această problemă“, a menţionat Alexandru Dicu, primarul localităţii doljene Malu Mare.
Consiliul Local Băileşti şi-a creat firmă proprie de salubritate şi preia gunoiul şi din localităţile învecinate
Cu aceleaşi probleme s-au confruntat şi locuitorii din municipiul Băileşti, însă de aproape doi ani acestea au fost rezolvate. Soluţia găsită de autorităţile locale a fost înfiinţarea unei societăţi de salubritate. „Consiliul Local este acţionar la SC Salubritate Băileşti. A fost soluţia cea mai bună până la demararea masterplanului de deşeuri din Dolj. Sunt localităţi din jurul Băileştiului care au solicitat arondarea la firma noastră de salubritate. Avem astfel încheiate contracte cu Galiciuica, Giubega, Afumaţi. Ne-am izbit însă de o problemă majoră, din cauza căreia costurile au devenit costisitoare. Groapa de gunoi pe care o aveam pe raza municipului nu a primit avizul de funcţionare şi astfel suntem nevoiţi să aducem deşeurile colectate la Craiova. Altă soluţie nu există şi implică practic costuri foarte mari. Pentru o tonă de gunoi, de exemplu, trebuie să plătim 23 de euro, iar noi transportăm lunar aproximativ 18 tone de deşeuri. În afară de taxele percepute de groapa de gunoi de la Craiova se adaugă costuri de transport, uzura maşinii, pentru că ştim cu toţii că infrastructura este aşa cum este. Încercăm în acest moment să implementăm colectarea selectivă a deşeurilor, sperând astfel în reducerea costurilor. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că suntem norocoşi având în vedere că am reuşit cu ajutorul unui proiect să ne dotăm cu trei maşini speciale, de tonaj mare, să cumpărăm peste 10.000 de coşuri şi europubele, să construim platforme de gunoi la instituţii şi şcoli pentru ca această colectare să devină facilă. Este foarte greu, ajungi practic să nu câştigi nimic, însă măcar am rezolvat problema ridicării deşeurilor…“, a precizat Costel Pistriţu, primarul municipiului Băileşti.
În prezent, peste 3.200 de familii au încheiat contracte cu SC Salubritate Băileşti şi 160 de persoane juridice, iar preţul solicitat unei familii compuse din două persoane este de 11,95 de lei pe lună.
Gunoiul din Ghidici va fi ridicat de firma de salubritate din Băileşti
Nici la Ghidici problema ridicării deşeurilor nu este încă rezolvată. „Am semnat recent un contract cu firma din Băileşti care se ocupă cu colectarea gunoaielor. Momentan am făcut contract doar pentru primărie, aşteptăm să ne aducă containerele şi să fie încheiate şi contractele cu localnicii. Vrem să începem şi colectarea selectivă a deşeurilor pentru că aşa am aflat că ar fi mai avantajos. Mulţi dintre locuitori dau foc la gunoaiele strânse, iar gunoiul de grajd este folosit drept îngrăşământ natural şi depozitat toamna pe câmpuri sau în grădini“, a spus Constantin Tache, primarul comunei Ghidici.
Gunoiul din Bechet, luat de SC Salubritate Craiova
La Bechet, potrivit reprezentanţilor primăriei, problema deşeurilor şi-a găsit rezolvarea de aproape doi ani. „Avem încheiat contract cu Salubritate Craiova, care o dată pe săptămână, vine şi ridică gunoiul. Sunt peste 300 de contracte în acest moment. Încercăm colectarea selectivă, iar preţul pe care o persoană trebuie să îl plătească este de aproximativ cinci lei pe lună“, a adăugat Ionele Gheorghe, primarul oraşului Bechet.
