11.7 C
Craiova
marți, 23 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljDoljenii, bolnavi şi tot mai puţini

Doljenii, bolnavi şi tot mai puţini

http://www.youtube.com/watch?v=pKNltAiKh5s

694.000 de doljeni. Atâţia locuitori au rămas în judeţul nostru, conform unui raport al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj prezentat vineri în cadrul Colegiului Prefectural. Doljul are o populaţie din ce în ce mai mică, iar anul trecut a fost pe primul loc în ţară la tuberculoză. Îngrijorător este şi numărul de doljeni care au tumori, fiind înregistrate 2.000 de cazuri noi pe an, iar numărul de cazuri de hipertensiune arterială depăşeşte 70.000.

În cadrul şedinţei Colegiului Prefectural de vineri, Direcţia de Sănătate Publică Dolj a prezentat un raport pe anul 2013 în ceea ce priveşte starea de sănătate la nivelul judeţului nostru. Purtătorul de cuvânt al direcţiei, dr. Ştefan Popescu, a avertizat că populaţia este într-o continuă scădere. „Judeţul nostru, după cum ştiţi, e într-o continuă scădere a populaţiei. Am ajuns la 694.000 de locuitori. Structura pe grupa de vârstă a populaţiei reflectă un proces constant de îmbătrânire demografică, determinată de creşterea numărului populaţiei adulte şi vârstnice şi de scăderea numărului tinerilor. De aici, şi influenţa asupra stării de sănătate a comunităţii“, a explicat acesta. Conform datelor DSP Dolj, media speranţei de viaţă la naştere este de 75,33 de ani (faţă de 64 de ani în anul 1989), mai mare la femei (79,28 de ani) decât la bărbaţi (71,52 de ani).

Băileşti, pe primul loc la sporul natural pozitiv

Natalitatea şi mortalitatea la nivel de judeţ se menţin la acelaşi nivel de câţiva ani, la 8,5%, respectiv 13,8%, iar principalele cauze de deces sunt boli ale aparatului circulator, tumorile şi bolile aparatului digestiv. În ceea ce priveşte sporul natural, acesta este negativ în judeţul Dolj şi se menţine de câţiva ani la -5%. „Este mai accentuat în mediul rural, iar în mediul urban e mai mic, de -0,9%. Sunt câteva localităţi care au spor pozitiv (numărul născuţilor vii este mai mare decât numărul decedaţilor – n.r.), iar Băileştiul e una dintre ele şi se află pe primul loc. Există, însă, câteva localităţi cu probleme demografice destul de mari. E vorba de un grup de localităţi: Gogoşu, Brabova, Botoşeşti-Paia, Seaca de Pădure“, a explicat Popescu.

Mortalitatea infantilă depinde şi de dotările pentru prematuri

Una dintre problemele care ar putea fi controlate prin accesarea de fonduri europene la nivel de dotări şi instruire ar fi mortalitatea infantilă. „În 2013, aceasta a fost de 8,05 la mie, sub media pe ţară, o valoare bună având în vedere că în 1994 înregistram 24,6 la mie. Însă, este sub media europeană, care este 3 la mie. Noi suntem pe primul loc la mortalitatea infantilă, iar prin strategia 2014-2020 ne dorim dotarea maternităţilor cu tehnică prin care prematurii să poată să supravieţuiască. Aici avem probleme, la prematuri, unde nu suntem încă nici dotaţi, nici instruiţi ca să putem face să trăiască un copil de 500 de grame, de 700 de grame“, a specificat purtătorul de cuvânt al DSP Dolj.

Tuberculoza: Dolj – primul loc pe ţară, România – primul loc în Europa

În ceea ce priveşte bolile de care suferă doljenii, datele DSP Dolj arată că sunt 71.000 de cazuri de hipertensiune arterială, adică peste 10% din populaţia judeţului. Cardiopatia ischemică este întâlnită la 34.000 de doljeni, urmată de diabetul zaharat, cu 32.000 de cazuri. O creştere destul de mare este înregistrată la tumori, unde există 21.000 de cazuri, care cresc cu 2.000 în fiecare an. Nu în ultimul rând, tuberculoza rămâne încă o mare problemă la nivelul judeţului.
„Din anii ‘80 am urmărit evoluţia, suntem mereu pe primele locuri. Coridorul acesta, plecând de la Mehedinţi, Gorj, Dolj, Olt şi până la Constanţa, e constant pe primele locuri. Mai există Iaşi şi Buzău şi apare şi Timişoara în primele zece. Anul trecut, Doljul a fost pe primul loc la tuberculoză, iar România este pe primul loc în Europa“, a explicat Ştefan Popescu.
Pentru toate aceste probleme de sănătate, 20,87% dintre doljeni s-au internat în spital în anul 2013. Motivele internării au fost aceleaşi care produc, majoritar, şi decesul: bolile aparatului circulator, digestiv, dar şi ale aparatului respirator.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS