http://www.youtube.com/watch?v=HImiHVCoAr0
Autorităţile au lucrat la acest proiect în perioada 2006-2014. Supraînălţarea digului de pe Jiu costă 4,6 milioane de euro. Ce trebuie să facă oamenii care locuiesc în zonele inundabile?
Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA) au finalizat recent harta de risc la inundaţii, care va fi transmisă în curând către consiliile judeţene (CJ) şi consiliile locale (CL). Pe baza acestor hărţi, autorităţile vor lua măsuri. „Am avut termen de la UE data de 31 martie 2014 pentru finalizarea hărţilor. Pe baza acestor hărţi, se determină pagubele materiale şi umane în cazul unor inundaţii catastrofale. Realizarea lor a început în 2006, iar finalizarea a avut loc anul acesta. Au fost investiţii de 20 de milioane de lei noi la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Jiu şi s-a făcut pe bază de zboruri, aerofotograme, profile transversale pe cursurile de ape, studii, modelul digital al terenurilor. În 2016, pe baza hărţilor se vor definitiva planurile de amenajare a bazinelor hidrografice.
S-a constatat că este nerentabil să ridici diguri pe unele cursuri de apă, unde poţi face lacuri de acumulare, care în timp amortizează cheltuiala“, a precizat Marin Tălău, directorul ABA Jiu, în cadrul emisiunii „Audienţă Generală“ de la alege TV, care poate fi urmărită integral pe www.gds.ro. Acesta a mai spus că fondurile anuale necesare pentru întreţinerea lucrărilor de amenajare şi protecţie împotriva inundaţiilor sunt insuficiente. „La nivelul ABA Jiu, noi avem lucrări de 30 de milioane de lei, dar am avea nevoie cam de 60 de milioane de lei anual pentru planul tehnic întocmit de către noi pentru lucrările întregului bazin hidrografic. Aici intră manopera, materialele, utilajele, carburanţii, muncitorii. În luna septembrie sau octombrie a fiecărui an, angajaţii au deja un inventar al tuturor cursurilor de apă unde trebuie efectuate lucrări şi fac o listă. Această listă o analizăm pe fiecare judeţ în parte şi în funcţie de importanţă, de zonă. Toate aceste puncte critice le prindem în planul tehnic pentru a interveni anul următor. Acest plan tehnic se definitivează la sfârşitul lunii noiembrie, mergem cu el la Bucureşti, îl discutăm acolo şi întocmim bugetul pentru anul următor“, a mai spus Tălău.
Măsuri de siguranţă
În momentul de faţă, Jiul este cea mai mare şi mai importantă amenajare din bazinul hidrografic al ABA Jiu, cu risc de inundaţii. Cote mari s-au mai înregistrat în ultimul timp pe râul Motru, care este puţin amenajat, Terpeziţa, Desnăţui, Coşuştea.
ABA Jiu intenţionează să acceseze un proiect cu fonduri UE pentru supraînălţarea digului de pe Jiu, care apără zona dintre localităţile Işalniţa şi Podari, construit în urmă cu circa 30 de ani. „Valoarea proiectului este destul de mare, în jur de 20 de milioane de lei noi (4,6 milioane de euro). Până la sfârşitul anului, vrem să introducem acest proiect pe finanţare din bani europeni“, a mai afirmat Marin Tălău.
Prezent în emisiunea „Audienţă Generală“, Florin Cocoşilă, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dolj, a explicat şi ce măsuri de precauţie ar trebui să ia oamenii care locuiesc în zone inundabile. Aceştia ar trebui să aibă oricând la îndemână saci cu nisip, lopeţi, să cureţe şanţurile şi să monteze prizele mai sus. Nu întotdeauna cei care apelează la ISU sar să dea o mână de ajutor. „Colegii mei au fost pe strada Homer, în Romaneşti. Au întins un dispozitiv de peste 300 de metri liniari pentru a evacua apa din curţi şi din stradă. Nu apucă bine să se întoarcă la motopompe, să le întoarcă pe stradă, şi deja binevoitorii desfac acele furtunuri de la capătul celălalt al dispozitivului. După ce că ne ducem să-i ajutăm, ei ne îngreunează munca. Nu putem să avem câte o motopompă sau câte un echipaj la fiecare locuinţă“, a spus Florin Cocoşilă.
