Paştele este o sărbătoare a tuturor creştinilor care simbolizează biruinţa omenirii asupra suferinţei, este sărbătoarea care anunţă Învierea Domnului Isus Hristos. În fiecare an în Săptămâna Patimilor creştinii comemorează prin post şi rugăciune patimile şi Răstignirea lui Iisus Hristos, iar Duminică, în ziua sfântă a Paştelui, celebrează Învierea lui Iisus, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul Său.
În prima zi de Paște tradiţia este ca după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei să mănânce un ou roşu şi pască – să fie curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul. La întoarcerea de la slujbă, lumânarea Învierii se păstrează, pentru a fi la îndemână la vreo revărsare mare de apă, la grindină şi la trăsnet, se spune în popor.
În Duminica Învierii, tradiţia spune că oamenii trebuie să poarte haine curate şi noi, ceea ce simbolizează primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se primeneşte întreaga natură odată cu primăvara. De Paşte se spune că femeile trebuie să aibă cel puţin o cămaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie. În dimineaţa zilei din Duminica Învierii o altă tradiţie spune să pui în apă, un ou şi un ban de argint şi să te speli cu aceasta apă pe faţă. Astfel se spune că vei avea obrajii rumeni ca oul şi tari precum banul şi în plus, vei avea şi un an cu belşug.
Masa din prima zi de Paşte este un prilej de reunire a familiei şi a fi lângă cei dragi. Ca bucate tradiţionale care nu ar trebui să lipsească de pe masa de Paşte sunt ouăle roşii, drobul şi friptura de miel, pasca cu brânza şi vinul roşu.
Tradiţia spune că este bine să mănânce toată familia din primul ou ciocnit pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curăţat şi împărţit de către capul familiei. Ouăle se ciocnesc în prima zi numai “cap cu cap”, în a doua zi, “cap cu dos”, iar în a treia zi “dos cu dos”. Se mai spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paşte se vor întâlni pe lumea cealaltă, iar dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veţi căsători curând.
Această zi este motiv de bucurie şi pentru copii, căci este ziua când se spune că vine Iepuraşul cu coşuleţul plin de ouă şi cadouri. Iepuraşul este si simbolul fertilităţii, care, conform legendei, a fost o pasăre rănită şi, pentru a nu muri, a fost transformată de o zeiţă în iepuroaică, dar care totuşi după transformare depunea ouă – aceasta fiind sursa zicalei “vine iepuraşul cu ouă”. De asemenea, ouăle de Paşte ar apăra de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Potrivit tradiţiei, fetele nemăritate grăbesc căsătoria dacă păstrează cojile de ouă de Paşte.
Tradiţia udatului, care s-a mai păstrat în Transilvania, are semnificaţia unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum. De asemenea, flăcăii şi fetele se uită în fântână pentru ca să fie curaţi şi frumoşi ca apa de izvor.
