11.4 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljPrimarul care a lăsat Prefectura Dolj în BEZNĂ

Primarul care a lăsat Prefectura Dolj în BEZNĂ

\n

Primarul din comuna doljeană Argetoaia, Mircea Beznă, găsit irevocabil în conflict de interese de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe baza unui raport al Agenţiei Naţionale de Intregritate, poate sta liniştit. Prefectura Dolj nu va emite avizul pentru încetarea mandatului de primar, deoarece reprezentanţii instituţiei consideră că nu au bază legală pentru acest lucru. O situaţie similară este în judeţul Suceava, iar scandalul de acolo a ajuns la Consiliul Superior al Magistraturii şi, în cele din urmă, la Curtea Constituţională a României.

În curând se împlineşte un an de când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a consfiinţit conflictul de interese în care s-a aflat primarul comunei doljene Argetoaia, Mircea Beznă, prins de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) că şi-a angajat soţia în primărie, lucru interzis de lege.
ANI a constatat conflictul de interese cu trei ani în urmă. Fapta care i se imputa primarului de la Argetoaia a fost descrisă într-un comunicat al ANI din 27 iunie 2011: „În data de 15.06.2006, domnul Beznă Mircea, în calitatea de primar și reprezentant legal al Primăriei Argetoaia, a încheiat un contract individual de muncă între Primăria Argetoaia și doamna Beznă Geta, soția dânsului, privind încadrarea acesteia în funcția de referent în cadrul Primăriei Argetoaia, încălcând, astfel, dispozițiile art. 76, alin. (1) al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările şi completările ulterioare. (…) Pe 30.06.2006, domnul Beznă Mircea semnează Dispoziția nr. 541 privind încadrarea doamnei Beznă Geta în funcția de referent în cadrul Primăriei Comunei Argetoaia“, se arăta în comunicatul ANI. Primarul nu a fost de acord cu acest raport şi a contestat în justiţie raportul de evaluare nr. 73242/G/II/20.06.2011, solicitând anularea acestuia. Curtea de Apel Craiova i-a dat dreptate pe 23 aprilie 2012, însă ANI a făcut recurs. Şi a câştigat. Prin decizia nr. 5226 din 9 mai 2013, instanţa supremă a casat sentinţa Curţii de Apel Craiova, iar pe fond a respins irevocabil acţiunea lui Mircea Beznă ca neîntemeiată. În acest caz, potrivit Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, „persoana (…) faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului“.
Procedural, pentru ca primarul să-şi piardă mandatul, ar fi trebuit ca secretarul Primăriei Argetoaia să întocmească un referat în care să se precizeze motivul încetării mandatului şi pe care să-l înainteze Prefecturii Dolj, care, la rândul ei, prin prefect, ar fi trebuit să emită un ordin prin care să constate încetarea de drept a mandatului primarului, înainte de expirarea duratei normale, în baza art. 15 din Legea nr. 393/2004, actualizată, privind Statutul aleşilor locali. Întrebat atunci de ce nu emite respectivul ordin, prefectul Marius Deca preciza că nu a primit referatul de la secretarul comunei. „Aşteptăm ca secretarul comunei Argetoaia să ne înainteze un referat, în care să precizeze motivul încetării mandatului de primar. Este o formalitate pe care legea o cere“, declara Marius Deca în 2013. Numai că Primăria Argetoaia avea vacant postul de secretar, atribuţiile sale fiind deţinute de un alt funcţionar, Dragoş Vânătoru, care nu a întocmit respectivul referat. Ca să afle cum trebuie procedat în acest caz, prefectul a cerut lămuriri la Ministerul de Interne. „Am trimis la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) o solicitare pentru un punct de vedere şi aşteptăm răspunsul, ca să ştim ce să facem în acest caz“, mai spunea Marius Deca. Lunile au trecut, răspunsul nu a mai venit, nici referatul. Până marţi, 15 aprilie 2014, când Dragoş Vânătoru, secretar plin al Primăriei Argetoaia, cu ştampilă şi drept de semnătură, a informat prefectura că nu poate fi de acord ca primarul Mircea Beznă să-şi piardă mandatul. În consecinţă, nici Prefectura Dolj nu poate emite ordinul de încetare a mandatului.

Ce spune secretarul de la Argetoaia

Secretarul primăriei, Dragoş Vânătoru, a explicat într-o adresă întocmită pe 11 aprilie, ajunsă la prefectură pe 15 aprilie, următoarele: „Acest act administrativ (referatul – n.r.) se întocmeşte numai în cazurile prevăzute în mod expres şi limitativ de lege conform art. 15, alin. 2 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul Aleşilor Locali atunci când calitatea de primar încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului. Primarul comunei Argtoaia nu se află în nici unul din cazurile prevăzute în mod expres şi limitativ de art. 15, alin. 2 din Legea nr. 393/2004. Potrivit prevederilor art. 25, alin. 1 din Legea nr. 176/2010, fapta persoanei cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potivit reglementărilor aplicabile demnităţii, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta. Din interpretarea prevederilor art. 25, alin. 3 al aceluiaşi act normativ rezultă că fapta persoanei pentru care s-a constatat conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, ori, după caz, constituie abatere disciplinară. În opinia mea, există distincţie clară între încetarea de drept a mandatului primarului şi sancţiunea cu eliberarea din funcţie a acestuia prevăzută în mod exclusiv de Legea nr. 176/2010. Din acest motiv, consider că nu am fost niciodată obligat şi în continuare nu sunt obligat să întocmesc un referat în conformitate cu dispoziţiile art. 16, alin. 2 din Legea nr. 393/2004, întrucât primarul comunei Argetoaia nu se află în una din situaţiile prevăzute în mod expres şi limitativ de art. 15, alin. 2 din Legea nr. 393/2004. În absenţa unei reglementări legale, clare şi fără echivoc, apreciez că situaţia reţinută de ANI (…) nu poate să aibă ca finalitate emiterea unui ordin care să constate încetarea de drept a calităţii de primar înainte de expirarea duratei normale a mandatului“, se arată în adresa întocmită şi semnată de Dragoş Vânătoru.
Şeful Serviciului Juridic din Prefectura Dolj, Eugen Marinescu, a precizat pentru GdS că, practic, primarul a fost dovedit în conflict de interese, dar nu există cadru legal pentru încetarea mandatului, întrucât statutul aleşilor locali prevede acest lucru doar în caz de incompatibilitate. Or, în cazul primarului din Argetoaia, este vorba despre conflict de interese. „Despre conflict de interese se vorbeşte doar în Legea nr. 176/2010, a ANI, dar cazurile în care un primar îşi pierde mandatul sunt prevăzute în Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali. Iar acolo este menţionată doar starea de incompatibilitate. În consecinţă, Prefectura Dolj nu poate emite ordinul de încetare a mandatului“, a explicat Marinescu.

Ce spune legea

Dar ce spun mai exact articolele aduse de secretarul primăriei în ajutorul primarului Mircea Beznă? Potrivit art. 15, alin. 2 din Legea nr. 393/2004 „Calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: a) demisie; b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; f) punerea sub interdicţie judecătorească; g) pierderea drepturilor electorale; g^1) pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales; h) deces“. De asemenea, art. 25 alin. 1 din Legea nr. 176/2010 prevede că „Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni“. Or, în cazul primarului, legea prevede doar încetarea mandatului care se aplică în caz de incompatibilitate.

Caz similar la Suceava. CSM a intrat pe fir.

Situaţia de la Dolj nu este singulară. În Suceava, prefectul a refuzat, de asemenea, să emită ordinul de încetare a mandatului primarului din comuna Udeşti, şi el găsit în conflict de interese de ANI, lucru confirmat irevocabil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În acest caz, pe fir a intrat Consiliul Superior al Magistraturii, care a solicitat ajutorul Curţii Constituţionale a României.
CSM a sesizat Curtea Constituţională, în luna februarie 2014, cu o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională în ceea ce priveşte refuzul prefectului judeţului Suceava de a emite ordinul de încetare a mandatului de primar al comunei Udeşti, ca urmare a constatării stării de conflict de interese. În comunicatul de presă al CSM se arată că, prin Sentinţa nr. 286/1.10.2012 a Curţii de Apel Suceava, rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecuperare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost menţinut Raportul de evaluare întocmit de către Agenţia Naţională de Integritate prin care s-a confirmat starea de conflict de interese în care s-a aflat primarul comunei Udeşti din judeţul Suceava. Astfel, CSM a considerat că există un conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Curtea de Apel Suceava şi puterea executivă, reprezentată de prefectul de Suceava, prin neaplicarea unei hotărâri judecătoreşti şi a cerut Curţii Constituţionale să constate acest conflict juridic de natură constituţională şi să adopte măsurile care se impun ca autorităţile statului să funcţioneze corect.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS