http://www.youtube.com/watch?v=wunJGtFopnA
Tradiţiile şi obiceiurile trăiesc încă în lumea satului. Acolo tinerii deprind de la bătrâni meşteşugul încondeierii ouălor, în preajma Sărbătorilor Pascale. Acolo, portul popular este scos din lada de zestre pentru a fi purtat cu mândrie în zi de sărbătoare, aşa cum e tradiţia din moşi-strămoşi.
Începem călătoria în satul cultural al României în 2014, Ciocăneşti din Suceava. Aici, în Bucovina, patria încondeierii ouălor, copiii şi tinerii duc cu mândrie mai departe această tradiţie.
„Sunt mândră că sunt fiică a comunei-muzeu Ciocăneşti. Localitatea noastră este unică în Europa datorită caselor cu motive tradiţionale, ce se regăsesc pe costumele populare şi pe ouăle încondeiate. La noi, în Bucovina, chiar se păstrează tradiţiile. În preajma sărbătorilor pascale, încondeierea ouălor este cea mai reprezentativă activitate. Ouăle tradiţionale de Ciocăneşti sunt cu motive geometrice, pe fond negru.
Tehnica încondeierii a fost transmisă din generaţie în generaţie. Eu am învăţat de la mama şi mătuşa mea această tradiţie. În satul nostru, în jurul anului 1900, era recunoscut ca încondeietor de ouă secretarul comunei, unchiul mamei mele. El a păstrat cu mândrie această tradiţiei şi chiar a dus faima peste hotare. În 1960, erau în Ciocăneşti câteva încondeietoare cunoscute. Din 2004, tot mai mulţi copii au vrut să înveţe această artă, aşa că s-a înfiinţat Şcoala de încondeiat ouă. Copiii din toată ţara pot veni la noi să deprindă arta împodobirii ouălor.
Nu numai această tradiţie se păstrează la noi. De Paşte, gospodinele din sat fac nişte coşuri pascale foarte frumoase, cu care se duc în noaptea de Înviere la biserică. În acest coş de Paşte noi punem pască, miel, drob, cozonac, ouă roşii, ouă încondeiate. Suntem mândri de ceea ce avem noi la Ciocăneşti, acolo unde oamenii îmbracă portul popular nu numai la sărbătorile importante, ci şi în fiecare zi de duminică, la biserică.
Venim dintr-o zonă unde putem spune, fără lipsă de modestie, că tradiţia este la ea acasă“, a precizat Marinela Niculiţă, muzeograf la Muzeul Naţional al Ouălor încondeiate din Ciocăneşti.
Încondeierea ouălor, un obicei străvechi
Încondeierea ouălor se mai practică şi în satele din jurul Braşovului, alături de alte obiceiuri specifice sărbătorii pascale. „În zona Braşovului sunt junii specifici acestui judeţ. În Joia Mare are loc aruncarea în ţol. Junii tineri se aruncă pe rând într-un ţol bătrânesc, de câte trei ori. Tot ei practică şi obiceiul aruncării buzduganului în timp ce se dansează hora junilor. De asemenea, în anumite sate din jurul Braşovului, se ţine, în a doua zi de Paşte, obiceiul «Plugarul»: unul dintre cei mai tineri şi bine văzuţi băieţi din sat este purtat pe o grapă, un suport din lemn, şi este dus în apă. I se ascunde pălăria, iar el trebuie să o găsească. Acolo, în apă, are loc o mică luptă, ceilalţi tineri îi ţin piept căutătorului de pălărie“, ne-a dezvăluit Simona Ana Bot, reprezentantă a Braşovului la Festivalul încondeierii ouălor de la Casa Bănie, care a avut loc în perioada 9-10 martie. În Oltenia, arta încondeierii ouălor mai poate fi întâlnită pe Valea Olteţului, la Călui şi Oboga. „Acest meşteşug l-am preluat de la fostul mare meşter popular Tudor Diaconeasa din comuna Oboga. Eu cu elevii mei continuăm astăzi tradiţia.
Pe ouăle încondeiate în această zonă se regăsesc desene simbolice, naive, simpliste, autentice. O parte dintre ele sunt folosite şi de meşterii olari. Cocoşul, ceasul deşteptător al ţăranului, motivele florale, mărgăritarul care îi atrage atenţia omului satului românesc că o dată cu înflorirea sa trebuie să plece la munca câmpului, toate se regăsesc pe ouăle încondeiate de Paşte. Culorile folosite pentru vopsirea lor sunt obţinute aşa cum s-a învăţat obiceiul de la moşii şi strămoşii meşteri în arta încondeierii ouălor. Pentru a obţine galben se fierb coji de măr pădureţ, peste care se adaugă piatră acră. Roşu se obţine dintr-un kilogram de mac roşu, peste care se pune, la fel, piatră acră, iar negrul, din coji de anin şi arţar, peste care se pune sulfat feros“, ne explică meşterul Petre Ciobanu din Călui.
Tradiţia trăieşte încă la sat, ouăle încondeiate, obiceiurile specifice sărbătorilor pascale sunt respectat şi transmise generaţiilor viitoare, amintind de frumuseţea vieţii rurale.
