Curtea Supremă a dat, luni, o hotărâre definitivă în privinţa laturii civile a dosarului în care Jahani Farid (cunoscut ca Paul Valută) şi alţi şase inculpaţi au fost acuzaţi de fraudarea BRD cu aproximativ două milioane de euro. Instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea BRD împotriva lui Jahani Farid, urmând ca banca şi moştenitorii lui Paul Valută să se descurce într-un proces civil.
Craioveanul de origine iraniană Jahani Farid, cunoscut drept Paul Valută, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv în luna mai 2008, alături de alte şase persoane – turcii Osman Tunc şi Ors Sami, Eugen Florescu, Mihaela Biţu, Paul Mânzu şi Doru Meosu, toţi fiind acuzaţi de comiterea infracţiunilor de acces fără drept la un sistem informatic, spălare de bani, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase.
Procurorii DIICOT Timişoara au reţinut că, la sfârşitul anului 2007, inculpaţii au constituit un grup infracţional structurat pe două filiere, scopul fiind obţinerea de „multe fonduri băneşti pe căi ilegale“. Pe scurt, planul conceput de Paul Valută consta în folosirea unui angajat al BRD care să transfere banii în conturile a două „săgeţi“ din Bucureşti şi din Timişoara. Banii urma să fie preluaţi de la „săgeţi“ de doi „locotenenţi“ şi, în final, predaţi lui Paul Valută. După ce punea mâna pe bani, Paul Valută ar fi intenţionat să fugă din ţară. În final, Paul Valută a reuşit să fraudeze BRD Craiova cu opt milioane de lei cu ajutorul funcţionarei Mihaela Biţu, însă toţi cei opt inculpaţi au fost arestaţi în timp sau imediat după ce au retras o parte din banii ajunşi în conturi deschise la alte bănci din Bucureşti şi Timişoara.
Încă din luna martie 2008, după ce a fost arestat preventiv, Paul Valută a refuzat să mănânce şi să se ridice din pat, starea sa de sănătate înrăutăţindu-se treptat. În decembrie, a fost internat la Spitalul de Urgenţă din Timişoara, iar, pe 17 ianuarie 2009, a decedat în urma unui stop cardiorespirator. Procesul a continuat, iar în octombrie 2011 judecătorii timişoreni s-au pronunţat.
Pedepsele
Judecătorii timişoreni i-au găsit vinovaţi pe toţi cei şase inculpaţi, care au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea între cinci ani şi jumătate şi 11 ani. Funcţionara BRD, Ors Sami şi Osman Tunc au fost condamnaţi la câte cinci ani şi şase luni de închisoare. Doru Meosu a primit şase ani de puşcărie, Paul Vasile Mînzu – şapte ani şi trei luni, iar Eugen Florescu – 11 ani. Tribunalul Timiş şi-a motivat hotărârea precizând că „faptele inculpaţilor prezintă un pericol social deosebit având în vedere amploarea activităţilor infracţionale, numărul persoanelor implicate, valoarea deosebit de ridicată a prejudiciului, modalitatea în care a fost adusă la îndeplinire hotărârea infracţională, care a presupus pregătirea minuţioasă a întregii activităţi ce a avut drept consecinţă prejudicierea patrimoniului privat, în vederea atingerii scopului urmărit – obţinerea unor foloase materiale ilicite“.
Pentru că a murit între timp, instanţa a dispus încetarea procesului penal faţă de Paul Valută.
După pronunţarea sentinţei, cei şase inculpaţi au făcut apel, care a fost respins pe 6 martie 2012, de magistraţii Curţii de Apel Timişoara. A urmat recursul, iar, pe 14 noiembrie 2012, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie s-au pronunţat şi au redus cu mult pedepsele inculpaţilor. Mihaela Biţu, Ors Sami, Mânzu şi Osman Tunc au fost condamnaţi la câte doi ani şi şase luni de închisoare. Florescu a primit patru ani şi patru luni, iar Meosu – cinci ani.
Banii
În sentinţa dată în octombrie 2011, Tribunalul Timiş a mai hotărât ca inculpaţii să achite BRD suma de 1.400.728,86 lei, plus dobânda legală. Judecătorii Tribunalului Timiş au reţinut că banca şi-a recuperat parţial prejudiciul (6.599.271,14 din cei 8.000.000 de lei), dar şi că o parte din cei peste 1,4 milioane de lei va fi achitată şi de succesorii lui Paul Valută, care urma „a fi obligaţi la repararea pagubei cauzate de antecesorul lor“. Este vorba de soţia şi cei doi copii ai lui Paul Valută. În rechizitoriul întocmit de procurori, aceştia nu au explicat însă unde au ajuns şi mai ales cum au dispărut cei peste 1,4 milioane de lei ceruţi de BRD.
„Întrucât inculpatul Jahani Farid a decedat în cursul judecăţii, deci după ce a fost pusă în mişcare acţiunea penală, potrivit art.21 C.p.p., au fost introduşi în cauză succesorii în drepturi ai inculpatului, în persoana lui J.M.P, în calitate de soţie supravieţuitoare, precum şi descendenţii acestuia, minorii J.D.F şi J.F. Potrivit înscrisurilor notariale depuse la dosarul cauzei, cei trei moştenitori au acceptat moştenirea defunctului sub beneficiu de inventar, minorii neavând capacitate de exerciţiu“, au precizat magistraţii timişoreni.
Curtea de Casaţie şi Justiţie a hotărât însă pe 14 noiembrie 2012 să retrimită dosarul la Curtea de Apel Timişoara pentru rejudecarea apelurilor formulate de soţia şi cei doi copii ai lui Paul Valută.
Ulterior, în aprilie, anul trecut, judecătorii timişoreni şi-au menţinut hotărârea luată în martie 2012 şi au respins ca „nefondate apelurile declarate de succesorii inculpatului Jahani Farid împotriva sentinţei penale nr. 417/2011 a Tribunalului Timiş“.
A urmat un nou recurs, care a fost soluţionat luni de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit încheierii de luni, Curtea Supremă a hotărât să înlăture „obligarea solidară a succesorilor în drepturi ai inculpatului decedat Jahani Farid, respectiv Jahani Martha Petruţa, Jahani Darius Farid şi Jahani Fahemeh, la plata de daune materiale către partea civilă BRD. În baza art. 25, alin. 5, rap. la art. 16, alin. 1, lit. f, teza a II-a, Cod procedură penală, lasă nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de BRD împotriva inculpatului Jahani Farid“.
În acest fel, instanţa nu a reuşit să stabilească în mod clar dacă urmaşii lui Paul Valută trebuie să achite sau nu o parte din prejudiciul BRD. A deschis calea ca ambele părţi, rudele lui Paul Valută şi BRD, să se descurce tot în instanţă, însă într-un proces civil.
