16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCum plăteşti impozit pe pământul pe care nu-l ai

Cum plăteşti impozit pe pământul pe care nu-l ai

http://www.youtube.com/watch?v=QRvZiWKShdQ

\n

Un localnic din comuna doljeană Leu are de plătit impozit pe o suprafaţă de teren pe care a revendicat-o în urmă cu 17 ani, dar nu i s-a retrocedat. El chiar a preferat să declare la primărie o suprafaţă mai mare, în speranţa că acest lucru îl va ajuta să-şi recupereze pământul moştenit de la bunicul lui.

Nicuşor Matei este un om simplu de la ţară, care îşi câştigă traiul ca şofer de tir. El ne-a scris la redacţie, povestind că, deşi bunicul său i-a lăsat moştenire prin testament o suprafaţă de peste şapte hectare de teren, nici până în prezent nu a intrat în posesia întregii suprafeţe, fiind plimbat de autorităţi şi amânat de la an la an. „Din anul 1997 şi până în prezent am solicitat Primăriei Leu să-mi dea restul de teren şi titlul de proprietate. Am trecut prin toate comisiile în parte de-a lungul anilor, toate dându-mi dreptate verbal, dar am ajuns în prezent tot fără titlu şi fără pâmânt, adică fără 4,07 hectare“, a spus bărbatul în vârstă de 39 de ani.

Cele patru hectare… nu s-au mai găsit

A primit trei hectare de teren, iar diferenţa de patru hectare nu s-a mai găsit, din cauza aplicării haotice a legilor funciare pe teritoriul României, când fie se restituia teren pe vechile amplasamente, fie se dădea la voia întâmplării. Cele patru hectare nu s-au mai găsit… Primarul comunei Leu, Iulian Cristescu, a precizat, pentru GdS: „Cunosc acest caz dinainte de a fi primar, de pe vremea când eram viceprimar şi membru în comisiile fondului funciar. Ştiu că aici nu s-au rezolvat problemele la vremea lor.  În 2013, el a venit şi a colaborat cu comisia. Mai mult decât atât, în 2013 a apărut Legea nr. 165, care a stopat emiterea oricărui titlu de proprietate şi toate procedurile de aplicare a celorlalte legi ale fondului funciar. Ce am făcut noi? Am identificat toate suprafeţele de rezervă de pe raza comunei Leu şi, mai mult decât atât, am depus în termen toată această situaţie la OCPI. În conformitate cu articolul 7, sunt suspendate toate punerile în posesie, cu excepţia aplicării hotărârilor definitive şi irevocabile ale instanţelor. Prin urmare, această persoană este trecută în rezervele şi în anexele la Legea nr. 165. Urmează ca în momentul în care se definitivează şi se aprobă documentaţia OCPI, să-l punem în posesie cu diferenţa de teren“. Cristescu a mai subliniat că în cazul lui Nicuşor Matei s-a făcut punerea în posesie pe cele trei hectare pe care le lucrează, iar restul suprafeţei „nu s-a mai găsit“. Titlul de proprietate nu se putea emite doar pe cele trei hectare, potrivit legii, iar prefectura şi OCPI nu validau titluri emise parţial, din moment ce Matei a fost validat şi i s-a recunoscut dreptul de proprietate pe cele şapte hectare moştenite.

De-a lungul anilor, tânărul ar fi refuzat ofertele primăriei

Reprezentanţii primăriei susţin că, în repetate rânduri, de-a lungul celor 17 ani de când Nicuşor Matei încearcă să i se dea pământul şi să i se emită titlul de proprietate i s-au oferit şi alte variante, pentru a i se reîntregi dreptul de proprietate, dar că acesta le-ar fi refuzat. „Nu a acceptat la vremea respectivă terenurile şi nu a căzut de acord cu comisiile de aplicare a legilor funciare. Pământul era fărâmiţat, nu mai erau suprafeţele mari pe care le cerea el să fie la un loc. De aceea a apărut şi Legea nr. 165, ca o lege reparatorie, şi se doreşte de către statul român să se descopere toate rezervele de teren. Se va face o hartă a terenului, iar noi am făcut nişte demersuri foarte serioase în acest sens (…) Ce-i drept, i-am oferit mai multe parcele, dar el le-a refuzat, pe motiv că dorea terenul comasat, că are suprafaţă mare de primit. Avea dreptate, dar de unde să-i dăm noi patru hectare de teren comasate?“, a spus Iulian Cristescu.
Matei declară că nu a primit nici o ofertă de teren, în scris, de la primărie: „Nu există nici un document din care să reiasă că mie, Nicuşor Matei, mi s-a făcut vreo ofertă şi eu aş fi refuzat-o“.

Eroarea bărbatului: a declarat la primărie şi suprafaţa pe care nu o avea efectiv

Nicuşor Matei şi-a înscris în Registrul Agricol suprafaţa pe care ar trebui să o deţină, şi nu aceea pe care o lucrează efectiv. În Registrul Agricol, în 2012 a declarat că ar lucra şapte hectare şi a ataşat testamentul, apoi în 2013 nu a mai declarat nici o suprafaţă în Registrul Agricol, susţine primarul. Edilul mai spune că Nicuşor Matei, pe proprie răspundere, a semnat o declaraţie de impunere cu terenul pe care îl are, dar susţine că primăria nu-l va soma să plătească impozitul pe cele patru hectare de teren pe care Matei nu le are. Cu toate acestea, în înştiinţarea de plată emisă de primărie, impozitul este calculat pe cele şapte hectare. În „Declaraţia de impunere privind persoanele fizice, în temeiul OG nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale începând cu data de 1.01.2010“, Matei a scris la rubrica „Suprafaţa terenului“ în extravilan – 7,23 hectare de teren. Pe baza acestei declaraţii, omului i s-au calculat impozitele aferente. El povesteşte că a dat acea declaraţie la recensământul agricol. „Mi s-a spus să îmi declar toată moştenirea mea şi mi-am declarat toată moştenirea, că eu nu vreau să fac fals în acte“, a spus Matei.
„Conform declaraţiei de impunere pe propria răspundere, pe care el a semnat-o şi a depus-o la noi, acesta a spus că are 7,23 hectare. Dacă vreţi să fac o glumă, eu nici nu ar trebui să îi mai dau diferenţa de suprafaţă, dacă el declară că o are“, a spus primarul. Declaraţia cu pricina a fost dată în 2009, iar Matei susţine că a trecut acolo suprafaţa care i se cuvine, de teamă că ulterior nu i-ar mai recunoaşte autorităţile dreptul de proprietate. Naivitatea bărbatului avea să-l coste scump. Conform înştiinţării de plată eliberată de Primăria Leu în data de 13.03.2014, Matei era notificat că figurează cu impozit curent de 350 de lei, restanţe de 1.216 lei la care se adaugă penalităţi, deci 2.292 de lei în total. Având în vedere că impozitul pe terenul extravilan în localitate este de 49,5 lei pe hectar anual, un calcul matematic simplu ne arată că autoritatea locală îl impozitează pe om pentru şapte hectare, deci pentru o suprafaţă pe care nu o are. Iulian Cristescu a explicat că acel document „este doar un program normal de calculator, care există în evidenţele noastre. În realitate, această persoană nu a fost niciodată somată pentru impozit pe cele şapte hectare pe care susţine că le are“. „Fac precizarea că în somaţia primită de el acasă nu era impozitat pentru terenul extravilan pe care îl deţine“, a completat Cristescu.

Speranţa e în pământul de la penitenciar

Prefectura Dolj s-a „spălat pe mâini“ în acest caz, dând vina pe autoritatea locală de la Leu, pe motiv că punerea în posesie este obligaţia Comisiei locale de retrocedare a drepturilor de proprietate. „Nu cunosc efectiv cazul, dar punerea în posesie, acolo unde există teren, este atributul exclusiv al comisiei locale“, a declarat subprefectul de Dolj, Ionel Ciobotea. Faptul este consumat, iar apariţia Legii nr. 165 face imposibilă eliberarea vreunui titlu de proprietate în ţară, până când Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) nu realizează cadastrarea localităţilor. Chiar dacă, la ora actuală, pot fi emise titluri de proprietate doar în cazul unor hotărâri finale ale instanţelor, drama familiei Matei este şi mai mare, pentru că nici instanţa nu o poate ajuta. „Ei nu se mai pot adresa instanţei, pentru că dreptul lor de proprietate a fost reconstituit în 1996“, spune jurista prefecturii, Iuliana Gheorghe, care se ocupă cu rezolvarea petiţiei trimise de Nicuşor Matei Prefecturii Dolj pe 5.03.2014. Oamenii pot doar să aştepte rezolvarea problemelor pe Legea nr. 165/2013. De asemenea, primarul din Leu promite că îi va da pământul reclamantului care îl cere de 17 ani, după ce se finalizează cadastrarea suprafeţelor de teren de către OCPI. „Noi am cerut 350 de hectare de la Penitenciarul Pelendava, suprafeţe recunoscute de către ei şi pe care trebuie să punem în posesie mai multe persoane de pe raza comunei Leu. Sunt 96 de persoane cărora mai trebuie să li se reconstituie dreptul de proprietate. Să mai aştepte puţin domnul Matei, că vom rezolva şi situaţia lui şi îi vom emite şi titlul de proprietate!“.

Reclamantul va primi teren sau despăgubiri băneşti

Consilierul juridic Iulia Gheorghe,, din cadrul Prefecturii Dolj, susţine că reclamantul din Leu va fi repus în drepturi după ce se rezolvă situaţia terenurilor pe Legea nr. 165. „Dacă există terenuri pe raza comunei, atunci el va primi şi diferenţa de patru hectare, iar dacă nu există teren, atunci va primi despăgubiri băneşti de la Autoritatea Naţională de Restituire a proprietăţilor“, a spus jurista.

96 de persoane mai trebuie să primească pământ în Leu

Cazul lui Matei nu este singular. În tot judeţul, şi chiar în ţară, există mulţi oameni cărora nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate nici la peste 24 de ani de la schimbarea regimului proprietăţilor în ţară. Numai în comuna Leu există 96 de persoane la care trebuie reconstituit dreptul de proprietate, dintre care 84 au de primit teren agricol, iar 12  – păduri. Primarul localităţii susţine că, potrivit balanţei terenului, aceste persoane mai au de primit 374 de hectare de teren agricol şi 14 hectare de pădure. 350 de hectare sunt cerute de la Pelendava.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS