Scandalul facturilor de mii de lei la energie electrică primite de locuitori din comuna Sadova aduce în discuţie un subiect arzător, care dă bătăi de cap primarilor din tot judeţul. Fie la ţară, fie la oraş, sunt mii de cazuri în care oamenii şi-au construit case fără autorizaţie. În această situaţie pierde toată lumea: primăriile nu încasează impozite pe respectivele case, oamenii nu pot încheia contracte pentru utilităţi şi se branşează ilegal, iar furnizorii pierd bani. În comuna Sadova sunt 400 de case ridicate fără autorizaţie de construire. Cum pot ele intra în legalitate? Cu bunăvoinţă şi cu respectarea legii. Soluţiile în acest caz pot fi aplicate cu succes şi în Craiova, acolo unde inspectorii Disciplinei în Construcţii din cadrul primăriei au descoperit nenumărate case ridicate fără autorizaţie.
Administraţia locală din comuna Sadova stă pe un butoi de pulbere după ce mai mulţi locuitori s-au plâns că furnizorul de energie electrică, CEZ Vânzare, le-a emis facturi în valoare de mii de lei pentru energia electrică pe care au consumat-o prin branşarea ilegală la reţea. Nici unul nu avea autorizaţie de construire pentru casele în care locuiau, iar terenul pe care au fost ridicate unele dintre case aparţine domeniului public al localităţii. Oamenii au justificat racordarea ilegală la reţeaua de energie electrică spunând că nu pot încheia contracte cu CEZ , deoarece nu au acte de proprietate. Situaţia nu este de ieri, de azi, ci durează de ani buni. Însă descinderile echipelor CEZ, ale poliţiei şi ale Jandarmeriei, urmate de emiterea facturilor pentru consumul estimat de mii de lei a aprins spiritele în comună. „Unii au construit şi înainte de 1990, dar nu pot face dovada că sunt proprietari pe terenurile respective. Anomalia este că ei plătesc taxe şi impozite. Dar vom încerca să găsim o soluţie pentru ei. Cred că am putea să-i facem proprietari de drept pe construcţii. Unele terenuri sunt pe domeniul public şi vrem să le concesionăm sau să le trecem din domeniul public în cel privat. Suntem în discuţii cu prefectura şi cu Oficiul de Cadastru, să vedem ce soluţie legală avem pentru ca aceşti cetăţeni să devină proprietari, să poată fi moşteniţi, să-şi încheie contractele de utilităţi aşa cum cere legea“, declara primarul din comună, Eugen Safta, în articolul „Harababura facturilor de 9.000 de lei“ publicat ieri în GdS. Cum poate fi rezolvată situaţia? Simplu, în aparenţă, şi cu răbdare. Locuitorii din Sadova şi din oricare altă localitate aflată în această situaţie trebuie să urmeze anumiţi paşi legali. Şi primăria are un rol important în această ecuaţie.
Cum să intri în legalitate, pe scurt
Două sunt problemele celor care locuiesc în casele fără autorizaţie din Sadova: terenul pe care este construită casa, aflat în domeniul public al comunei, şi lipsa autorizaţiei de construire pentru case. Acestea sunt strâns legate între ele. Nu poţi obţine autorizaţie dacă nu deţii pământul sub o formă sau alta. Deci, trebuie soluţionată mai întâi problema pământului. Şi aici intră în scenă primăria. Ea are mai multe variante, dar două se detaşează. Trece terenul din domeniul public în domeniul privat al localităţii prin hotărâre de consiliu local, tot prin hotărâre a consilierilor decide să atribuie în folosinţă gratuită o bucată de teren fiecăruia dintre cei vizaţi pe perioada existenţei casei. Cealaltă variantă, mai complicată, este să concesioneze parcelele de teren prin licitaţie publică, iar cei vizaţi să beneficieze de dreptul de preempţiune pe motiv că folosesc deja terenul. În ambele variante, primăria trebuie să parceleze terenul şi să realizeze cadastre pentru parcelele respective. O dată problema terenului rezolvată, urmează cea a casei fără autorizaţie de construire. Potrivit Legii nr. 50/1991, este interzis să ridici o construcţie civilă fără autorizaţie. Încălcarea acestei prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 1.000 şi 100.000 de lei. „Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:
a) executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3 (construcţii civile – n.r.), cu excepţia celor menţionate la lit. b (monumente istorice – n.r.), de către investitor şi executant“, se arată în articolul 26 din lege. Cu alte cuvinte, după ce le atribuie terenul, primăria ar trebui să-i amendeze pe cei care au construit fără autorizaţie. Aceştia, la rândul lor, pot contesta amenda, dar nu ar mai intra în legalitate. În cazul în care o plătesc, şi vorbim aici de valoarea minimă de 1.000 de lei, pe care o aplică mai toate primăriile, dacă o aplică, pot apoi demara procedura obţinerii autorizaţiei. Prima variantă este să solicite emiterea certificatului de urbanism, etapa premergătoare obţinerii autorizaţiei. Pentru aceasta are nevoie de realizarea unei expertize a casei, de un proiect tehnic şi de avizele furnizorilor de utilităţi. Dacă toate acestea sunt îndeplinite, primăria emite autorizaţia de construire. În acest moment, proprietarul poate încheia contracte cu furnizorii de utilităţi. Documentaţia, expertul, proiectul şi autorizaţia costă în total câteva mii de lei. Cealaltă variantă presupune ca, după ce a primit terenul de la primărie, locatarul să iniţieze în instanţă o acţiune în constatare care va ţine loc de autorizaţie de construire.
„Analizăm care este cea mai bună variantă în legătură cu terenurile pe care sunt construite casele. Conform noii legi a proprietăţii, am inventariat această suprafaţă de teren, am măsurat-o cu ajutorul specialistului topo pe care l-am angajat şi dorim să vedem dacă vom concesiona sau vom oferi cu titlu de folosinţă gratuită. Luni mă voi întâlni cu cei de la CEZ pentru a discuta în legătură cu contractele la energie electrică. Este o situaţie pe care am moştenit-o, eu am reuşit să includ în intravilanul localităţii suprafeţele de teren din extravilan pe care erau construite unele casele. Primele case au fost ridicate cu mulţi ani în urmă în intravilanul comunei, apoi lângă ele au apărut în extravilan şi altele. Datoriile din amenzi, impozite şi taxe neplătite sunt dinainte de a veni eu primar în 2012 şi reprezintă 1,4 milioane de lei, circa 40% din bugetul anual al comunei. Cei care au fost incluşi să plătească impozitul pe casă, circa 30% din casele fără autorizaţie, sunt aceia care au nomenclator stradal. În prezent lucrăm la extinderea lui, astfel încât să aibă toţi şi să poată fi trecuţi la plată“, a declarat ieri primarul din Sadova, Eugen Safta.
Fostul primar Vasile Jianu a declarat că a încercat să recupereze datoriile, dar fără prea mare succes. „Cum să-i demolăm? Nu trebuia să avem grijă de ei? Să plece în alte ţări? Eu vă spun că în registrul primăriei erau 95% dintre cei cu casele fără autorizaţie. Le-am pus poprire şi pe pensii, le-am oprit şi din ajutoarele sociale când veneau la primărie. Şi oamenii erau mulţumiţi“, a spus Jianu.
Condamnaţi pentru furt de curent
Rezolvarea problemelor de autorizare din Sadova şi din oricare altă localitate cu probleme similare îi ajută pe oameni şi din perspectiva penală. În caz contrar, riscă să fie condamnaţi şi să aibă cazier. De exemplu, Poliţia Judeţeană Dolj a comunicat GdS faptul că la Sadova au fost întocmite nu mai puţin de 11 dosare penale în acest an pentru furt de curent. Alte şase dosare au fost deschise în 2013, iar ele sunt în lucru la Poliţia Bechet.
Acţiuni penale au fost demarate şi de poliţiştii de la Secţia 6, care au întocmit opt dosare pe numele a 20 de persoane domiciliate pe străzile Fermierului şi Eliza Opran din Craiova.
Potrivit Legii nr. 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale, cei care aduc modificări la instalaţiile electrice sau se folosesc de instalaţii clandestine sunt sancţionaţi.
Astfel, deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă. De asemenea, folosirea de instalaţii clandestine în scopul racordării directe la reţea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă.
Atunci când se constată că furtul de energie electrică s-a făcut prin instalaţii clandestine, instanţele reţin şi acestă infracţiune, însă, în cele mai multe cazuri, cei prinşi furând curent sunt trimişi în judecată pentru furt.
Dacă în vechiul Cod Penal furtul (inclusiv cel de energie electrică) era pedepsit cu închisoarea de la unu la 12 ani, în noul Cod Penal furtul se pedepseşte cu închisoarea între şase luni şi trei ani sau amendă.
De exemplu, în dosarul nr. 14386/215/2013, soluţionat de Judecătoria Craiova la data de 13 iunie 2013, Florian Radu a fost condamnat la patru luni de închisoare cu suspendare pentru folosirea unei instalaţii clandestine în scopul racordăriii la reţeaua de energie electrică şi la opt luni de închisoare pentru furt. Instanţa a mai hotărât ca bărbatul să achite CEZ Distribuţie Craiova suma de 4.717 de lei drept despăgubiri civile.
Într-un alt caz, în dosarul nr. 14385/215/2013, aceeaşi instanţă a condamnat-o pe Daniela Nicolae la şase luni de închisoare cu suspendare. În sentinţa dată pe 6 martie, anul acesta, instanţa a mai hotărât să o achite pe femeie pentru încălcarea legii energiei electrice şi a gazelor naturale şi a dispus ca ea să achite CEZ Distribuţie suma de 9.417 de de lei. Hotărârea instanţei poate fi atacată cu apel.
