http://www.youtube.com/watch?v=dvw1LoURr1M
Discuţiile între vecini sunt omniprezente într-o comunitate, dar într-un bloc parcă şi mai aprinse, atunci când vine vorba de spaţiile comune. Iar când unul dintre proprietari pune monopol pe ceva ce le-ar reveni de drept spre folosinţă tuturor, scara „ia foc“. Uscătoriile şi spălătoriile sunt un motiv de dispute aprinse între proprietari atunci când doar o parte dintre ei şi le însuşesc cu de la sine putere. Ceilalţi vecini fiind lipsiţi de posibilitatea de a-şi pune şi ei rufele la uscat sau să-şi înghesuie în spaţiul comun butoiul cu murături, bicicleta sau sania copilului.
Cam aşa stau lucrurile în blocul C1, scara1, apartament 6, de pe strada Spaniei din Craiova, unde uscătoria este motiv permanent de dispută între proprietarii de la etajul întâi şi cei de la parter. Cei de la etajul întâi îi acuză pe cei de la parter că au pus mâna pe uscătorie şi nu le dau voie să o folosească şi ei. În plus, aceştia o folosesc pe post de depozit, iar ei îşi usucă rufele pe balcon. Disputele sunt mai ales între vecinii vârstnici care se acuză reciproc.
„Vecinii de la parter au pus mâna pe uscătorie, au pus acolo bidoane, damigene, nişte cazane ruginite, găurite, roţi, saci, tot felul de lucruri, iar eu usuc rufele pe balcon. Cei de la apartamentul patru ţin cheia, au pus lacăt. Au aprins lumânări, mă înjură… Am rugat-o pe vecină să pun şi eu sania copilului şi nu mi-a dat voie, că mai vin şi alţii. De la acest etaj nici eu, nici doamna Mechenici nu avem acces. Am chemat şi poliţia. La fiecare etaj au pus unii mâna pe uscătorii. Mie îmi spun să mă duc la etajul trei, eu am făcut infarct, unde să mă duc? Să mor cu ligheanul cu rufe pe scări? Sunt bolnavă. De 50 de ani mă rog să mă lase şi pe mine să pun măcar rufele. Cei de la asociaţiei nu fac nimic“, se plânge Cornelia Şerbănoiu, proprietar în blocul C1.
Deţinătoarea uscătoriei, o bătrână mărunţică, are şi ea nemulţumirea ei. Femeia susţine că din toată disputa cu vecinele, ea s-a ales cu murăturile răsturnate. Şi, ca să demonstreze că are acces, scoate cheile şi deschide în cele din urmă uşa uscătoriei.
„Noi am cedat spălătoria de la parter asociaţiei şi am primit uscătoria de la etaj. A pus acolo cine a vrut, dar a căşunat doamna Mechenici pe mine. Au şi ei cheie, dar a aruncat vecina lacătul. Am şi eu aici jucăriile copiilor. Mi-au răsturnat şi butoiul cu varză. Mai sunt nişte butoaie de la asociaţie“, se plânge Maria Ţurnă.
Ca să le pună capac, preşedintele asociaţiei, deloc străin de cele ce se întâmplă în blocul C1, trece la ameninţări.
„Vă bag eu obligatoriu, toţi care ocupaţi uscătoriile să igienizaţi, să puneţi ferestrele, să vopsiţi tocăria, să le faceţi ca lumea. Nu numai pretenţii“, a spus Iulian Bogdan, preşedintele Asociaţiei 4 Calea Bucureşti.
Chirie pe uscătorie
În alte blocurii, proprietarii au lăsat disputele deoparte şi au găsit o cale mult mai profitabilă pentru întregul bloc. Au închiriat uscătoria şi spălătoria şi au făcut bani frumoşi. Este şi cazul blocului P1, scara 2, din Calea Bucureşti, un bloc-turn cu o spălătorie şi o uscătorie spaţioase, cât un apartament. Toţi proprietarii şi-au dat acordul să fie închiriate spaţiile comune.
„Avem pe scară o uscătorie şi o spălătorie pe care le-am închiriat la început Uzinei Electrică (CEZ), apoi la o firmă de repartitoare Techem, apoi a venit altă firmă. Acum a rămas liber şi ne gândeam să aducem sediul asociaţiei aici. Au fost toţi proprietarii de acord. Am făcut listă, le-am cerut acordul. Ne-am organizat cu reprezentanţii asociaţiei. Este mai bine aşa dacă tot nu o folosim, mai aduce bani pentru bloc“, a spus unul dintre proprietari, Dumitru Vlăduţ.
Există şi asociaţii care au ales să vândă aceste uscătorii sau spălătorii, schimbându-le destinaţia în locuinţe sau spaţii comerciale. Într-o atare situaţie trebuie urmate prevederile Legii nr. 170/2010: „Încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotărî motivat, cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor. (4) În cazul prevăzut la alin. (3), devin aplicabile dispoziţiile privitoare la coproprietatea obişnuită şi temporară. Cu toate acestea, înstrăinarea sau ipotecarea se poate realiza dacă există o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor. (5) În cazurile prevăzute la alin. (3) şi (4), coproprietarii care nu au votat ori, după caz, s-au opus înstrăinării sau ipotecării au dreptul la o despăgubire justă, stabilită pe cale convenţională ori, în caz de neînţelegere, pe cale judecătorească“.
Asociaţia avizează acordul proprietarilor apoi se prezintă la notar fie toţi proprietarii din bloc, fie un singur delegat al acestora. La final actul notarial va fi înaintat la Cartea Funciară pentru întabularea dreptului noului proprietar.
Definiţie
Proprietate comună – toate părţile dintr-un condominiu care nu sunt apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.
Pot fi închiriate
Spaţiile din proprietatea comună pot fi utilizate de către terţi, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorităţii proprietarilor membri ai asociaţiei şi al proprietarilor direct afectaţi de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosinţă sau de concesiune, potrivit art. 39 din Legea nr. 230/2007.
