Copii care nu ajung la şcoală

Autori


Sute de copii cu diverse deficienţe nu merg la şcoală. Vorbim doar de copiii din câteva judeţe din Oltenia. La nivel naţional, aceste cifre sunt de ordinul miilor. Mulţi părinţi dau vina pe sistem, pe indiferenţa cadrelor didactice atunci când vine vorba de un copil cu probleme medicale grave încadrat într-un grad de handicap. Profesorii însă susţin că vina neşcolarizării copiilor aparţine în totalitate părinţilor, care preferă să îşi ţină acasă copiii pentru a nu pierde o serie de drepturi.

După articolul prezentat săptămâna trecută în Gazeta de Sud (http://www.gds.ro/Societate/2014-02-24/O+tanara+ lupta+sa-si+invinga+dizabilitatea&hl= loredana%20jianu&tip=toate), în care Loredana Jianu, o tânără diagnosticată cu tetrapareză şi alte afecţiuni, din judeţul Olt, a povestit problemele pe care le-a întâmpinat în primii ani de şcoală, alţi părinţi din judeţul Dolj, ai căror copii au diverse dizabilităţi, au dorit să îşi spună povestea. Sunt persoane cărora primii ani de şcoală ai copiilor le-au lăsat un gust amar. Aceştia povestesc că s-au lovit de indiferenţa cadrelor didactice, simţind cum copiii lor sunt ignoraţi. Au dorit însă să îşi păstreze anonimatul pentru ca micuţii lor să nu aibă şi mai mult de suferit. Maria, de exemplu, are deficienţe auditive şi de vorbire. Fetiţa nu vorbeşte foarte clar, dar este extrem de inteligentă. Avea nevoie ca învăţătoarea să îi vorbească faţă în faţă şi să îi acorde un timp mai mare pentru ca ea să poată răspunde. Din nefericire, potrivit părinţilor, cadrul didactic a refuzat să facă acest lucru, iar din această cauză au retras-o de la şcoală, până în momentul în care alt cadru didactic, cu mai multă răbdare şi bunăvoinţă a preluat-o. Ioana este alt exemplu în acest sens. Suferă de epilepsie. Părinţii povestesc că au solicitat cadrelor didactice acceptul să stea la ore alături de copilul lor, însă s-au izbit de refuz. În una dintre zile, la ora de educaţie fizică şi sport, copilul a făcut o criză pe terenul de sport fără ca nimeni să intervină. Părinţii susţin că nu au fost anunţaţi şi nu a fost solicitată nici măcar intervenţia medicilor. Andrei, de opt ani, este diagnosticat cu hemipareză pe partea stângă, întârziere mintală, epilepsie şi are o poveste asemănătoare. În clasa I, mama i-a fost colegă de bancă, deoarece în unitatea de învăţământ în care copilul învăţa nu a găsit un cadru didactic de sprijin. Când copilul a început clasa a II-a a obţinut, în sfârşit, un profesor itinerant (sau de sprijin), însă aici s-a lovit de altă problemă. Învăţătoarea nu a putut accepta ca la orele ei să asiste alt cadru didactic. În momentul în care copilul a trecut în clasa a III-a, părinţii au decis să îl mute la altă şcoală. În toată această perioadă, potrivit părinţilor, copilul a suferit extrem de mult, se izolase, a fost nevoit să se reintegreze într-un colectiv nou, să-i părăsească pe colegii de care se ataşase. „Suntem mulţi cei care am trăit astfel de situaţii. Copiii noştri au dreptul la educaţie, au dreptul să fie integraţi în învăţământul de masă. Sunt părinţi ai căror copii sunt în scaune cu rotile. Nu pot să-i ducă la şcoală şi să-i lase acolo, pentru că ei nu se pot mişca toată ziua… Totul porneşte, cred, de la sistemul de învăţământ care nu permite aceluiaşi profesor de sprijin să rămână alături de acelaşi copil timp de patru ani. Am înţeles că din motive financiare nu sunt angajaţi suficienţi profesori de sprijin. Apoi, consider că profesorii din învăţământul de masă ar trebui să fie instruiţi gratuit ca să ştie cum să se poarte şi cu aceşti copii cu dizabilităţi. Un copil cu epilepsie, de exemplu, nu poate să susţină un orar de cinci sau şase ore ca un copil sănătos. Ar fi ideal să existe şi clase speciale integrate în învăţământul de masă. Este nedrept să ne retragem copiii din şcoli doar pentru că nu găsim de la început profesori care să îi accepte aşa cum sunt. Nu dorim însă să generalizăm. Există şi cadre didactice deosebite, care au înţeles că şi copiii noştri au dorinţă şi capacitate de a învăţa. De probleme majore de integrare în învăţământ se lovesc şi părinţii copiilor cu autism. Aceştia luptă pentru introducerea unor anumite norme în lege, pentru a le permite lor sau altor persoane specializate să poată însoţi permanent copilul la şcoală, să fie «umbra» lui…“, a spus Adriana Preda, reprezentanta Asociaţiei pentru Copii cu Cerinţe Educative Speciale (ACCES) România.

În Dolj – sute de copii nu merg la şcoală

În judeţul Dolj, la sfârşitul lunii ianuarie 2014, potrivit datelor oferite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), de vârstă şcolară sunt 162 de copii cu încadrare în grad de handicap uşor, dintre care sunt şcolarizaţi 113 în învăţământul de masă şi 13 în învăţământul special; cu încadrare în grad de handicap mediu – 548 de copii, dintre care sunt şcolarizaţi doar 361 în învăţământul de masă şi 84 în învăţământul special; cu încadrare în grad de handicap sever – 921 de copii, dintre care urmează cursurile şcolare doar 299 în învăţământul de masă şi 92 în învăţământul special; cu încadrare în grad de handicap accentuat – 252 de copii, dintre care 154 în învăţământul de masă şi 32 în învăţământul special.

Aproximativ 700 de copii nu urmează o formă de învăţământ, iar cei mai mulţi sunt din mediul rural.

19 profesori de sprijin, la sute de copii doljeni cu dizabilităţi

Accesul copiilor cu dizabilităţi în şcoli (atât publice, cât şi în unităţile de învăţământ speciale) se face în baza certificatului de orientare şcolară şi vocaţională, document care în prezent este eliberat de Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică CJRAE – Dolj. Până în anul 2011, aceste documente erau eliberate de Comisia Pentru Protecţia Copilului, în baza unei evaluări unice pe care o realizau specialiştii serviciului de evaluare din cadrul DGASPC Dolj. Părintele s-a văzut acum în situaţia de a constitui două dosare: unul pe care îl depune la DGASPC Dolj, pentru încadrarea în grad de handicap, şi altul pe care îl depune la CJRAE, în vederea obţinerii certificatului de orientare şcolară. „În momentul în care copii cu nevoi speciale ajung la evaluarea psihosomatică îi îndrumăm pe părinţi să îi înscrie la unităţi de învăţământ în care sunt asigurate toate serviciile de care au nevoie: logopedie, să existe încadraţi profesori de sprijin, să aibă acces către un consilier educativ. Există însă şi părinţi care doresc ca micuţii lor să urmeze doar o anumită unitate şcolară, în care, din nefericire, nu există toate aceste servicii asigurate. În prezent, DGASPC Dolj ne-a solicitat sprijin pentru rezolvarea a patru situaţii. Pentru a beneficia de alocaţie complementară, de exemplu, copiii cu dizabilităţi trebuie să urmeze o formă de învăţământ, altfel primesc doar alocaţia de stat. Pe raza judeţului Dolj există 19 profesori de sprijin: 17 încadraţi la Şcoala Specială «Sfântul Mina» şi doi la Şcoala Specială «Sfântul Vasile». În anul şcolar 2013-2014 au fost evaluaţi şi au primit certificate de orientare şcolară şi profesională 597 de elevi încadraţi în grad de handicap. Dintre aceştia, 311 au fost orientaţi către învăţământul special, iar 286 către învăţământul de masă“, a precizat profesor Marinela Claudia Dumitrescu“, directorul CJRAE Dolj.

În Gorj, 162 de copii cu dizabilităţi stau acasă

Potrivit Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, numărul total de copii cu handicap aflaţi în evidenţele instituţiei este de 1.103. Dintre aceştia, 856 sunt de vârstă şcolară. 162 dintre aceştia nu frecventează însă şcoala: 147 sunt încadraţi ca având handicap grav, 12 handicap accentuat şi trei cu handicap mediu. Potrivit purtătorului de cuvânt al DGASPC Gorj, Gheorghe Zisu, sunt trei cauze care îi determină pe părinţi să nu îşi dea copiii la şcoală, fie că este vorba de învăţământul de masă, fie că este vorba de cel special. „Prima este legată de gradul de handicap, a doua ţine de tipul de deficienţă, predominând cele neuropsihice şi autismul, iar în al treilea rând putem vorbi despre posibilităţile materiale reduse ale familiei“. În Gorj, există o singură unitate de învăţământ special. Este vorba de Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă din Târgu Jiu. Aici sunt încadraţi 169 de elevi, pe mai multe niveluri de învăţământ: preşcolar grupă mixtă, primar, gimnazial şi profesional, respectiv două clase a IX-a şi a X-a, ciclul inferior la liceu, filiera tehnologică. Potrivit reprezentanţilor acestei unităţi de învăţământ, neşcolarizarea copiilor cu dizabilităţi are drept cauză principală faptul că părinţii nu sunt suficient consiliaţi. Pe de altă parte, înscrierea copilului cu handicap grav la şcoala specială are ca efect pierderea unor indemnizaţii acordate părintelui care are şi calitatea de însoţitor. Unii părinţi nu merg să îi diagnosticheze corect pe copii. Alţii încearcă să vadă dacă apare vreo schimbare după ce îi dau la şcoală şi apoi îi retrag. Sunt şi părinţi care nu ştiu că există o instituţie specializată, unde copilul are o şansă de recuperare măcar parţială. Sunt şi cei care ştiu, dar, dacă îi înscriu la şcoala specială atunci pierd o serie de drepturi, cum ar fi alocaţia, salariul de însoţitor. Alocaţia este direcţionată către noi pentru că oferim cazare, masă şi şcolarizare. Asta este legea. De asemenea, fiind copilul încadrat la noi, părintele nu mai are dreptul să fie însoţitor şi pierde indemnizaţia. Mulţi dintre părinţi trăiesc din asta. Am avut recent un copil retras de mamă din clasa a II-a, care ne-a spus că doreşte să îl înscrie în învăţământul de masă. Sper să fi făcut aşa şi să nu-l ţină acasă. Mai sunt şi părinţi care nu vor să accepte că au un copil cu handicap şi speră că se va face bine“, a declarat Nicu Baiu, directorul Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă din Târgu Jiu.


În ceea ce priveşte copiii cu handicap integraţi în învăţământul de masă, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj are înregistraţi în şcolile din judeţ aproximativ 800 de elevi. Unii dintre aceştia beneficiază de cadre didactice de sprijin, în afara orelor, care îi ajută să obţină rezultate care să le permită să facă faţă condiţiilor din învăţământul de masă.

În Mehedinţi – 49 de copii neşcolarizaţi

În evidenţa DGASPC Mehedinţi, 49 de copii cu dizabilităţi nu urmează o formă de învăţământ. „Avem 181 de copii/ tineri cu dizabilităţi care beneficiază de o măsură de protecţie specială. Dintre aceştia, 132 sunt şcolarizaţi. 49 dintre cei 181 de copii/tineri sunt neşcolarizaţi în baza certificatului de orientare şcolară şi profesională eliberat de Comisia de Orientare Şcolară şi Profesională“, a precizat Dana Ariciu, ofiţer de presă al DGASPC Mehedinţi.

664 de copii nu merg la şcoală în Olt

DGASPC Olt a informat că în acest judeţ există 1.847 de copii şi tineri cu dizabilităţi care nu au împlinit vârsta de 18 ani. Potrivit evidenţei Direcţiei, dintre aceştia 1.186 urmează o formă de învăţământ – 1.047 sunt integraţi în învăţământul de masă şi 136 merg la şcoli speciale. În judeţul Olt există şi 664 de copii cu dizabilităţi care nu urmează o formă de învăţământ, fie pentru că nu au vârsta şcolarizării, fie pentru că au probleme grave de sănătate.

În Vâlcea, numărul copiilor neşcolarizaţi depăşeşte 1.500

Potrivit informaţiilor furnizate de DGASPC Vâlcea, în acest judeţ numărul copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi este de 2.688, dintre care doar 1.105 sunt şcolarizaţi. Reprezentanţii Direcţiei au precizat că dintre cei 1.583 copiii cu dizabilităţi care nu merg la şcoală uniii au probleme medicale grave, alţii au vârsta cuprinsă între 0 şi 3 ani iar alţii nu reuşesc să se integreze în colectivitate.



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de vineri, 28 februarie 2014

Actualitate

» Profit de 10.000 de lei propus la Parcul Industrial Sadu
» Minirevoltă a primarilor la Colegiul Prefectural
» Concurs regional pentru elevii de liceu, dedicat lui Brâncuşi
» Un milion de dolari pentru reabilitarea a două clădiri monument istoric
» AJOFM vrea să angajeze 6.000 de şomeri
» „Mărţişorul săracului“, la Târgu Jiu
» Sarcină vrea să înregistreze marca Pandurii
» Craiova, un loc unde vrei să mai vii!
» Ponta îi va dărui Suveranului Pontif un tricou semnat de Hagi şi o icoană trimisă de Patriarhie
» Iniţiativă legislativă pentru ca dosarele de pensionare să poată fi depuse la primării
» Kovesi: 2013 – un an dificil pentru DNA
» Ponta: UDMR nu a pus nici o condiţie legată de steaguri pentru participarea la guvernare
» Pricopie: Nu vor fi făcute schimbări de natură politică în şcoli şi inspectorate şcolare
» SUA au inaugurat un centru logistic american în România, în cadrul retragerii din Afganistan
» „Serbările zăpezii” la Rânca
» Liviu Dragnea: Nu putem face alianţă cu Tăriceanu
» Licitaţie pentru manuscrise ale lui John Lennon
» Întreruperi energie electrică de mâine
» Bancul zilei
» Vladimir Putin cere evitarea escaladării crizei din Ucraina
» Apelul PSD către Viviane Reding şi Joseph Daul: Este total condamnabilă atitudinea ipocrită a grupului PPE şi a PDL
» Cătălin Ivan: PSD respinge categoric acuzațiile PNL
» Corina Creţu: Vizita premierului Victor Ponta în Italia va consolida relaţia României cu Italia şi Sfântul Scaun
» Kievul va cere Rusiei extrădarea lui Ianukovici
» Anchetă la Centrul de Transfuzii Sanguine Slatina

Local

» Craiovean de 27 de ani, băgat în spital de Pavel Surdu
» Iluminatul public în Craiova, atribuit temporar fără licitaţie
» Caporalul craiovean Ionuţ Adrian Văduva, premiat de MApN
» Problemele asociaţiilor de proprietari, rezolvate în instanţă
» „Blocul ăsta este furat pe faţă“
» Adolescentă de 16 ani, în comă
» Condamnat pentru trafic de influenţă
» Reparaţii şi întreţinere de străzi de 30 de milioane de euro
» Viceprimarul Genoiu cere scuze craiovenilor în problema plicurilor cu impozite
» Dosarul fraţilor Staicu se mută la Constanţa

Dolj

» Bătaie între un şofer de „bulgăroaică“ şi un taximetrist
» Copii care nu ajung la şcoală
» Judecătorul Bogdan Diaconescu, condamnat pentru corupţie, eliberat din funcţie de preşedintele Băsescu

Sport

» Liga a III-a, seria 3
» FCU refuză să joace cu FC Olt
» CSU, dozată cu optimism înainte de jocul cu Târgu Mureş
» Partidă de poveste în Israel
» Iuliei Snopova i-a expirat viza, dar nimeni nu-şi asumă vina
» Sport la TV
» Săndoi: Mi-au plăcut achiziţiile de la CSU

Bani & Afaceri

» Borza: Vom folosi contestaţia în anulare pentru a scoate Hidroelectrica din insolvenţă

Sanatate

» Operaţii 3D, în premieră la Craiova

Educatie

» Craiova: “E ziua ta mămico!”, la “Aman”

Magazin

» Horoscop

Opinii

» Să fim optimiști

Top