Sute de tineri părăsesc anual centrele instituţionalizate. Vorbim aici doar de cei din zona Olteniei. La nivel naţional, numărul acestora este mult mai mare. Au trăit sub aripa statului, a asistenţilor sociali până la vârsta majoratului sau, în cazuri fericite, cei care au urmat studii universitare, până la maximum 26 de ani. Din nefericire, cei mai mulţi ajung pe străzi, îi vedem în gări sau în intersecţii. Doar o parte dintre ei urmează o facultate, îşi găsesc un loc de muncă şi reuşesc să răzbească în viaţă. Primăriile ar trebui să le asigure o locuinţă. Până când acestea găsesc însă soluţii, tinerii trebuie să se adăpostească pe unde pot…
Răzvan este unul din tinerii care a fost părăsit de părinţi şi a crescut în diverse centre de plasament din Craiova. A plecat din sistem în urmă cu câţiva ani, a luptat să devină cineva, a urmat o facultate şi un master, s-a implicat în acţiuni de voluntariat. Din 2011 aşteaptă o locuinţă socială, o casă a lui în care să îşi poată întemeia o familie. Mărturiseşte că i-a fost greu, având în vedere că aceia alături de care a crescut au eşuat…
Mariana a ieşit pe uşa centrului de plasament în urmă cu aproape 18 ani. De atunci trăieşte pe străzi, poate fi văzută în zona Gării Craiova. Cerşeşte, iar pentru a impresiona trecătorii creează poveşti care de care mai emoţionante, poveşti care „vând“…
43 de tineri crescuţi de stat sunt pe lista de aşteptare pentru obţinerea unei locuinţe
Am dorit să aflăm care este numărul acestor tineri ce au părăsit sistemul în ultimul an, în mai multe judeţe ale Olteniei, dar şi ce soluţii au încercat să găsească pentru reintegrarea lor instituţiile în care aceştia au crescut. În 2013, în Craiova, 26 de tineri au părăsit sistemul. În alte 15 situaţii, chiar dacă au ajuns la vârsta majoratului, reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj au decis transferul acestora în centre pentru persoane cu handicap din cauza dizabilităţilor de care suferă. „11 dintre aceşti tineri au handicap grav, restul accentuat şi mediu. Mai există o categorie, a celor care au împlinit 18 ani, dar care au rămas în continuare la asistenţi maternali sau în apartamente de tip familial pentru că sunt înscrişi la o formă de învăţământ. Primesc consiliere profesională, sunt ajutaţi să îşi întocmească dosarele pentru solicitarea unei locuinţe sociale sau, în cazul celor care reuşesc să îşi găsească repede de muncă, a unei locuinţe ANL“, a precizat Maria Dumbravă, purtător de cuvânt la DGASPC Dolj.
Până când Primăria Craiova găseşte o soluţie pentru a le oferi acestor tineri un adăpost, singura lor şansă este, în afară de stradă, Centrul social de urgenţă pentru persoane fără adăpost „Sfântul Vasile“ din Craiova al Asociaţiei Vasiliada. În perioada 2012 – 2013, de exemplu, au beneficiat în acest adăpost de servicii de găzduire, masă, asistenţă medicală, consiliere psihologică şi spirituală 51 de tineri (cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani).
În prezent, sunt 400 de cereri la Primăria Craiova prin care se solicită o locuinţă socială sau ANL, unele chiar din 1997… Sunt 26 de tineri care au părăsit sistemul, cazuri rezolvate, deci au primit o locuinţă, iar alţi 43 sunt pe listele de aşteptare. 15 dintre aceştia solicită o locuinţă ANL, iar restul locuinţe sociale.
În Mehedinţi, tinerii care părăsesc centrele de plasament pot plăti o chirie modică de 50 de lei pe lună pentru a avea adăpost
Potrivit reprezentanţilor DGASPC Mehedinţi, tânărul care a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la doi ani, de protecţie specială, în scopul facilitării integrării sale sociale. Apoi, tinerii care nu mai beneficiază de o măsură de protecție specială pot să rămână în Centrul de Asistenţă şi Sprijin pentru Tineri în Dificultate, pe o perioadă de maximum cinci ani, conform hotărârii Consiliului Judeţean Mehedinţi, pe baza unui contract de prestări servicii sociale, chiria fiind de 50 de lei pe lună. „Pe parcursul anului 2013, măsura plasamentului a încetat pentru şapte tineri aflaţi în plasament în centrele rezidenţiale. Trei dintre aceştia au solicitat încetarea măsurii de plasament întrucât şi-au găsit un loc de muncă în străinătate, iar alţi patru au împlinit vârsta de 26 de ani. Dintre aceştia, unul este la master la Universitatea din Timişoara. În cadrul Serviciului Management de caz pentru copii, pentru 40 de copii a încetat măsura plasamentului. Şase dintre ei au fost adoptaţi, 18 au fost reintegraţi în familia naturală, 12 au rămas la familia de plasament la rude fără măsură de protecţie, iar alţi patru au rămas în familia asistenţilor maternali fără măsură de protecţie. În acest an, patru copii care împlinesc 18 ani şi care beneficiază de măsura plasamentului la Centrul de asistenţă şi sprijin pentru copii în dificultate îşi vor continua studiile şi vor fi transferaţi la Centrul de asistenţă şi sprijin pentru tineri în dificultate. Pe parcursul acestui an, alţi 20 de copii din cadrul Serviciului Management de caz pentru copii vor împlini 18 ani. După încetarea, însă, a măsurii de plasament, toţi tinerii vor fi sprijiniţi în vederea obţinerii unui loc de muncă. Există un parteneriat încheiat între instituția noastră și AJOFM Mehedinţi, în sensul că tinerii participă periodic la Bursa Locurilor de Muncă şi au acces la cursurile de formare şi reformare profesională, susţinute de instituţie. Fiecare copil ajuns la vârsta adolescenţei este consiliat şi ajutat să găsească o profesie cât mai adecvată abilităţilor. Tinerii sunt sprijiniţi la întocmirea dosarului pentru obţinerea unei locuinţe sociale, pot să își depună dosarul pentru obţinerea de ajutoare sociale“, a precizat Dana Ariciu, ofițer de presă la DGASPC Mehedinţi.
În Gorj, tinerii care părăsesc sistemul au câteva opţiuni pentru a se caza
Şi în judeţul Gorj, potrivit reprezentanţilor DGASPC, anul trecut au părăsit centrele de plasament 36 de tineri care au depăşit vârsta de 18 ani, iar în 2012 – 47 de tineri. „Anul trecut, Direcţia de Asistenţă Socială, prin Asociaţia «Inimi de Gorjeni», a plătit taxele de studii pentru şase tineri înscrişi la facultate. Unii dintre tineri sunt studenţi la facultăţi din Craiova, Piteşti, Târgu Jiu. Suntem norocoşi pentru că avem în oraş şi un centru pentru persoanele fără adăpost, Casa «Iris». Aici sunt disponibile 32 de locuri, din care sunt ocupate 27. Aici şi-au găsit şi îşi găsesc adăpost şi o parte dintre tinerii care la 18 ani pleacă din centrele DGASPC Gorj. Din nefericire, foarte puţini dintre tinerii care cresc sub îngrijirea noastră reuşesc să se integreze social în familiile care din diverse motive i-au abandonat. Există şi altă categorie a tinerilor care au părăsit sistemul şi care lucrează, de obicei, cu ziua, fără asigurare medicală sau contract de muncă şi locuiesc în diferite adăposturi din zona urbană sau pe lângă familii din mediul rural“, a precizat Gheorghe Zisu, purtătorul de cuvânt al DGASPC Gorj.
În ceea ce priveşte posibilităţile de integrare socială după ieşirea din sistemul de ocrotire al statului, Primăria Târgu Jiu a oferit, până în prezent, câteva alternative tinerilor respectivi. Unii tineri au deja familii şi au primit locuinţe sociale. „Avem în internatul Liceului nr. 5 amenajate zece camere unde sunt familii şi unde se percepe o chirie modică de 55 de lei pe cameră. În fiecare cameră sunt două, trei sau patru persoane. Mai sunt camere amenajate la Liceul nr. 3, unde nu se percepe nici un fel de chirie sau plată a utilităţilor, unde avem în evidenţe 92 de tineri care au ieşit din centrele de plasament. Am mai repartizat până acum locuinţe ANL pentru şase tineri din centre, şase locuinţe sociale în zona Ciocârlău şi alte cinci locuinţe sociale în zona Narciselor“, a precizat Ramona Evulescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu.
139 de tineri din centrele de plasament din Vâlcea aşteaptă o locuinţă socială în acest an
Şi în Vâlcea, numărul tinerilor care au trăit în grija statului şi ajung la vârsta majoratului este de ordinul zecilor. În 2013, de exemplu, 101 tineri au părăsit sistemul. 56 dintre ei au fost transferaţi în centrele pentru persoane adulte, fiind persoane cu dizabilităţi. 12 dintre ei lucrează deja cu contracte individuale de muncă, iar 33 de tineri au refuzat ofertele de locuri de muncă, deşi au avut 40 de astfel de posibilităţi de angajare. „În acest an, 139 de tineri vor împlini 18 ani. În structura instituţiei noastre există serviciul de tip familial pentru deprinderi de viaţă şi integrare socio-profesională a tinerilor din sistemul de protecţie. Pe cei care ajung la vârsta majoratului şi nu urmează o formă de învăţământ îi ajutăm să îşi întocmească dosarele pentru solicitarea unei locuinţe sociale de la primărie“, a precizat dr. Nicolae Badea, director executiv la DGASPC Vâlcea.
Şi în Olt, 92 de tineri părăsiţi de părinţi au plecat din sistem în ultimii doi ani
Şi soarta tinerilor din Olt depinde de interesul autorităţilor locale de a le oferi un adăpost. „Doar în 2013, de exemplu, 67 de tineri au părăsit sistemul, iar în acest an alţi 25 vor împlini 18 ani. Pe cei cu dizabilităţi, pe care nu vom reuşi să îi integrăm socio-profesional, îi vom susţine în continuare în centrele de îngrijire şi asistenţă din cadrul Direcţiei. Primăriile sunt însă cele care au obligaţia să le asigure locuinţe sociale“, a precizat Rădiţă Piroşca, director general al DGASPC Olt.
