Cu o datorie publică anuală de doar 8,35%, Craiova caută soluţii pentru finanţarea investiţiilor în 2014. Va apela primăria la credite?
Primăria Craiova are şi în 2014 problema surselor de finanţare pentru investiţiile publice. În lipsa mult aşteptatelor fonduri UE alocate pentru perioada 2014-2020, municipiul trebuie să se bazeze pe soluţiile la îndemână: bugetul local şi/sau creditele bancare. Va apela primăria la credite?
Modalitatea de accesare a creditelor este reglementată de Legea nr. 273/2006 privind finanţele locale, actualizată. O unitate administrativ-teritorială poate garanta un credit cu veniturile proprii. Totuşi, „unităţilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi sau la garantarea oricărui fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv, depăşesc limita de 30% din media aritmetică a veniturilor proprii“ (art. 63 alin. 4). Împrumuturile destinate prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor cu fonduri UE sunt exceptate limitei de 30% (art. 63 alin. 5.1).
Craiova – printre oraşele puţin îndatorate
Raportat la alte unităţi administrativ-teritoriale din România, Craiova are un grad de îndatorare foarte mic. Potrivit ultimelor date disponibile, în 2013 serviciul anual al datoriei publice locale este de doar 8,35%, iar în 2014 va fi de 9,20%. O statistică de la sfârşitul anului trecut arată gradul de îndatorare la nivel naţional. În topul naţional se aflau judeţele Caraş-Severin (173%), Covasna (135%) şi Dâmboviţa (62,4%), dar şi municipiile Botoşani (106,7%), Piatra-Neamţ (53,5%) şi Constanţa (37,7%), potrivit statisticii publicate de adevarul.ro. Pe de altă parte, cel mai puţin îndatorate erau municipiile din Transilvania şi Oltenia. Totuşi, Slatina avea un grad de îndatorare de 30,7%, Drobeta Turnu Severin – 19,5% şi Râmnicu Vâlcea – 16,7%. Cel mai puţin îndatorate sunt Craiova – 8,35% şi Târgu Jiu – 7,10%. Datoria publică mică a Craiovei se explică şi prin faptul că fostele administraţii au folosit pentru dezvoltare fondurile UE. Numai pe Programul Operaţional Regional (POR) s-au concretizat investiţii în infrastructură de peste 100 de milioane de euro.
Buget de 130 de milioane de euro
O analiză a structurii bugetului local pe anul 2013 arată de unde se strâng cele mai mari sume şi unde sunt alocate fonduri cu prioritate. Veniturile totale proiectate pentru bugetul de anul trecut s-au ridicat la 130 de milioane de euro, cele mai mari surse fiind cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit (35,8 milioane de euro), cotele defalcate din TVA (35,8 milioane de euro) şi veniturile din taxe şi impozite (27,3 milioane de euro). Cheltuielile de funcţionare a primăriei şi instituţiilor din subordine (86,2 milioane de euro) au fost duble faţă de cheltuielile de dezvoltare (44,6 milioane de euro). Cele mai mari fonduri (9,6 milioane de euro) au fost înghiţite de instituţiile de cultură, urmate de asistenţa socială (6 milioane de euro), protecţia mediului (5,1 milioane de euro), sănătate (3,9 milioane de euro), locuinţe, servicii şi dezvoltare publică (2,9 milioane de euro) şi poliţia locală (2,1 milioane de euro). În condiţiile în care fondurile UE se lasă aşteptate, fondurile guvernamentale sau creditele bancare par singurele soluţii pentru investiţii. În 2013, Primăria Craiova a scos la licitaţie contractarea unui credit în valoare totală de 32,3 milioane de lei (7,1 milioane de euro) pentru investiţii în blocuri de locuinţe pentru tineri. Prima licitaţie a fost anulată, pe motiv că singura ofertă venită era inacceptabilă. A doua licitaţie nu este încă finalizată. Primăria a lăsat să se înţeleagă că preferă un parteneriat cu investitori privaţi pentru construirea de locuinţe. În consecinţă, primăria nu a apelat încă la soluţia creditelor, dar nici investiţii noi nu a făcut. Va face acest lucru în 2014?
