http://www.youtube.com/watch?v=rIgvcRBaW4c
Nu-şi mai amintesc băileştenii de când au moştenit obiceiul ca în zi de Bobotează să se adune în centrul oraşului pentru a se mândri cu caii lor. O demonstraţie de frumuseţe, după care animalele sunt binecuvântate de preoţi şi stropite cu apă sfinţită.
Multe tradiţii s-au pierdut de-a lungul anilor, însă altele sunt păstrate cu sfinţenie şi astăzi, în judeţul Dolj. A devenit deja tradiţie ca după slujba de la Biserică şi sfinţirea apei, băileştenii să se strângă cu mic cu mare în centrul oraşului, la „Botezul cailor“, un obicei vechi, care adună la un loc zeci de iubitori de animale. Se spune că animalul stropit cu apa sfinţită de preot este ferit de boli şi întâmplări nedorite. Pregătiţi ca pentru o defilare adevărată, ţesălaţi, periaţi şi frumos împodobiţi cu hamuri din piele, ciucuri în coamă şi cozile frumos împletite, caii au galopat pe terenul de sport. Și poate părea ciudat, dar la concursul de cai toate privirile au fost atrase de un măgăruș. Stăpânul are doar opt ani şi nu a lipsit în ultimii trei ani de la această manifestare. A câştigat de fiecare dată premiul de popularitate şi a încântat privirile celor prezenţi prin atitudinea lui. Îmbrăcat într-un costum popular autentic, Mircea Marcel este tare mândru de măgăruşul său și spune că nu l-ar da nici pe cel mai bun armăsar: „Se numeşte Mădălina şi o avem de aproximativ 12 ani. Pentru mine nu este cu nimic mai prejos decât un cal pur de rasă. Îl hrănesc, îl îngrijesc, îl scot la plimbare, iar vara ne ajută la muncile câmpului“. Nea Mihai are 80 de ani şi vine de când de ştie la parada şi botezul cailor: „Îmi amintesc că era un ger de crăpau pietrele, aşa cum se şi spune că ar trebui să fie de Bobotează, iar eu veneam împreună cu tăticul la botezul cailor. Am crescut dintotdeauna cai, iar înainte de concurs îi periam, le împleteam coada şi coama, le puneam fir roşu în frunte, clopoţei la gât şi veneam cu ei în centrul oraşului. Tata venea călare pe unul dintre cai… Astăzi nu mai am decât un singur armăsar pe care îl folosesc însă la muncile câmpului, nu este obişnuit să îl călărim. Mă bucur să văd că tradiţia se păstrează“.
Pentru păstrarea tradiţiei se va construi un hipodrom
Misiunea grea însă a revenit juriului, care a fost nevoit ca din zecile de exemplare participante la manifestare să-i aleagă pe cei mai frumoşi. Stăpânii au primit diplome, dar şi premii în bani. „Mi-aduc aminte că eram la rândul meu copil când împreună cu părinţii şi bunicii veneam în zi de Bobotează, în parcul din centrul Băileştiului, să admir cei mai frumoşi cai din localitate. Era o plăcere să particip la o demonstraţie de îndemânare şi putere. De cinci ani însă, am hotărât că este momentul să premiem cele mai frumoase exemplare. Ţinem la tradiţiile noastre şi dorim ca anual să avem zeci de participanţi la «Botezul cailor». Momentan însă alegem doar în funcţie de frumuseţe, premiind cele mai arătoase exemplare. Pe viitor însă dorim să introducem noi probe în concurs: de viteză, îndemânare, însă pentru acestea avem nevoie de un hipodrom. Sper ca în câţiva ani acest hipodrom să existe, iar Băileştiul să devină cunoscut în toată ţara şi pentru această tradiţie, dar şi a exemplarelor de armăsari extrem de frumoşi pe care îi avem“, a menţionat Costel Pistriţu, primarul municipiului Băileşti.
După parada cailor şi premierea exemplarelor cele mai frumoase, preoţii au stropit cu apă sfinţită animalele prezente. „Păstrăm această tradiţie în Băileşti din moşi-strămoşi, iar binecuvântarea pe care o săvârşim o facem cu mare drag în fiecare an. Aşa cum ne sfinţim casa şi mulţumim lui Dumnezeu pentru binefacerile aduse, la fel, oamenii doresc sfinţirea animalelor dragi, de pe lângă casă. Este o slujbă de binecuvântare a naturii şi a animalelor, ca orice vietate lăsată de la Dumnezeu pe acest pământ şi caii au dreptul de a fi binecuvântaţi“, a spus Costel Gavrilă, preot la Parohia „Sfântul Nicolae“, din Băileşti.
Se spune că…
„Botezul cailor“ este un ritual vechi de sute de ani păstrat în câteva localităţi din ţară de pe la 1900 şi este un obicei specific satelor din Muntenia, Oltenia şi Dobrogea. Există credinţa că toţi caii botezaţi în această zi cu apă sfinţită vor fi sănătoşi pe parcursul noului an. Se spune că şi în tradiţia otomană se organizau curse de cai în prima zi a Noului An.
