Dorinţa de a desfăşura activităţi de voluntariat cu scopul de a cunoaşte lumea a fost motivul pentru care, timp de şase săptămâni, două tinere străine au ales să lucreze cu prichindeii craioveni în unităţi de învăţământ preşcolar. După primele zile şi-au creat deja o imagine despre învăţământul românesc. Impresionate de primirea de care au avut parte, de gingăşia şi sinceritatea copiilor, dar şi de calitatea învăţământului din ţara noastră, tinerele voluntare au mărturisit că au avut o experienţă deosebită, care le va ajuta în meseriile pe care vor să le urmeze. Impresie generală a tinerelor străine este că suntem „mult prea crispaţi şi nu ştim să zâmbim“.
Le-am găsit pe cele două tinere studente venite în practică la Grădiniţa „Dumbrava Minunată“, din Craiova, alături de prichindeii de la grupa mare. Aveau alături un student craiovean, un interpret care să le faciliteze dialogul cu cei mici. Extrem de zâmbitoare, de pline de viaţă, dornice să ofere din cunoştinţele lor şi să asimileze, la rândul lor, tot ceea ce micuţii şi educatorii oferă, tinerele din străinătate au oferit tuturor o lecţie de viaţă. Nu au întârziat un minut la grădiniţă, nu au lipsit nici măcar o zi, au venit cu idei şi cu dorinţa de a antrena copiii în activităţi educative, dar, în acelaşi timp, de a-i cunoaşte pe fiecare, dar şi a lega prietenii pe viaţă. Cocolino, Eve, Roxana, Teo, Irina, Cristina, Robert, Omar sunt doar câţiva dintre prichindeii care i-au impresionat pe tinerii străini.
„Românii nu ştiu să zâmbească, sunt aproape tot timpul extrem de serioşi, gânditori, încruntaţi…“
Nadi şi Alena sunt două tinere de 25, respectiv 21 de ani, din Brazilia, respectiv Cehia. Prima din ele este studentă în anul cinci la Medicină, iar Alena este studentă în anul I la Management şi Marketing. Ambele tinere au acelaşi vis, să viziteze cât mai multe ţări, să lucreze cu cât mai mulţi copii, să afle lucruri noi despre cultură şi tradiţii, să-şi dezvolte orizontul pentru a urma o carieră de succes care să aibă în centru copilul. Perioada de practică este foarte importantă pentru aceste tinere, care se implică în acţiuni de voluntariat încă din primii ani de şcoală. Pentru tânăra braziliancă, experienţa românească a fost inedită, total diferită de ceea ce a întâlnit până în prezent.
„Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră realizaţi că sistemul educaţional de care copiii români au parte este deosebit. În Brazilia, de exemplu, la o grădiniţă publică au acces doar copiii care au împlinit vârsta de cinci ani. Doar cei cu situaţie financiară foarte bună îşi permit să îşi ducă mai devreme copilul la grădiniţe particulare. Învăţământul preşcolar public în ţara noastră este, din nefericire, întârziat. Apoi, nici măcar grădiniţele private nu arată precum cele româneşti de stat, nu avem aceleaşi condiţii. Ceea ce m-a surprins este faptul că românii nu ştiu să zâmbească, sunt aproape tot timpul extrem de serioşi, gânditori, încruntaţi. Până şi copiii au o reţinere până ajung să cunoască omul. Sunt rezervaţi, îţi ia ceva timp să ţi-i apropii. În schimb, noi, brazilienii, suntem plini de viaţă, îmbrăţişăm cu drag şi sărutăm prietenos pe cei cu care intrăm în contact, devenim prieteni pe viaţă ai celor care ne arată, la rândul lor, simpatie. Având în vedere că îmi doresc să devin medic, că voi avea o meserie umană şi că în Brazilia am avut de-a face cu copiii, din nefericire, bolnavi, îmi place să cunosc copilul care până la urmă în orice colţ de lume trebuie să fie la fel. Copiii din această grădiniţă sunt extrem de isteţi, de talentaţi, de prietenoşi, iar unii dintre ei ni s-au lipit pur şi simplu de suflet. Arin este preferatul meu, are doar trei ani, este un copil deosebit“, a povestit Nadi. Tânăra braziliancă îşi doreşte cu drag să revină în ţara noastră, însă vrea să desfăşoare practică în alt domeniu de activitate.
Şi pe Alena săptămânile de practică au făcut-o să realizeze că nu există deosebiri prea mari între învăţământul românesc de stat şi cel din Cehia. A ţinut însă să precizeze că la o grădiniţă nu funcţionează mai mult de patru grupe, iar într-o clasă nu sunt mai mult de 20 de copii. Nici dansurile sau tradiţiile populare româneşti expuse cu drag de micuţi şi educatori prin mici spectacole nu i s-au părut mult prea diferite.
„Costumele autentice româneşti sunt deosebite, unice, impresionante. Şi noi avem dansuri tradiţionale, tradiţii speciale pentru fiecare perioadă din an, iar spectacolele acestor copii mi-au amintit într-un fel de casă… Oamenii sunt deschişi, iar copiii minunaţi. Anul viitor îmi doresc să am şansa să vizitez alte ţări, pentru că visul meu este să călătoresc, să cunosc cât mai mult, să am posibilitatea să fac practică în domenii diferite. Îmi doresc să lucrez cu copiii în ţara mea, de ce nu într-o grădiniţă. Iubesc toţi copiii din această grădiniţă, însă Teo este preferatul meu…“, a mărturisit Alena.
Nu sunt primii tineri străini care au fost primiţi cu braţele deschise de reprezentanţii unităţii „Dumbrava Minunată“, de-a lungul anilor aici au mai desfăşurat practică şi tineri cu experienţă pedagogică francezi.
Proiect în slujba copiilor
Prezenţa studenţilor străini în unităţile de învăţământ preşcolare din judeţul Dolj a fost posibilă datorită AIESEC Craiova, prin proiectul International Kindergarten, ediţia de toamnă, ce presupune prezenţa în mai multe grădiniţe a doi studenţi străini cu experienţă pedagogică, persoane care pot să ia locul educatorilor pentru câteva săptămâni. International Kindergarten are ca scop dezvoltarea interesului şi curiozităţii copiilor de grădiniţă asupra altor culturi, dar şi asupra limbilor străine, proiectul vizând, de asemenea, îmbunătăţirea cunoştinţelor de limbă engleză a participanţilor. În prima parte a proiectului, alte trei studente din Egipt, Malaiezia şi Brazilia au luat locul educatorilor şi au desfăşurat activităţi interactive cu preşcolarii în alte patru grădiniţe cu care AIESEC Craiova a colaborat – „Căsuţa cu Poveşti“, „Nicolae Romanescu“, „Joylight“ şi „Traian Demetrescu“.
