Aglomeraţia de la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Craiova se datorează, pe lângă lipsa eficientizării activităţii instituţiei, şi faptului că oraşul nostru deserveşte 17 comune care nu şi-au făcut încă propriile Servicii de Evidenţă a Persoanelor. Multe dintre acestea se confruntă cu lipsa unui spaţiu, a banilor sau cu posturile blocate, iar unii primari nu consideră această problemă o prioritate.
Prin Craiova se perindă zilnic sute de oameni din 17 comune pentru a-şi schimba actele de identitate. Ei bat drumul din localităţi care se află şi la 25 de kilometri distanţă, fapt ce-i face să scoată din buzunar bani pentru transport sau să plece de noaptea pentru a prinde un loc la coada de la buletine. Acest lucru contribuie semnificativ la blocajul care se formează zi de zi la Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Craiova.
„Suntem foarte aproape de Craiova“
Gazeta de Sud a stat de vorbă cu câţiva dintre primarii acestor 17 comune în care nu există un serviciu de evidenţă a persoanelor. Spre exemplu, primarul comunei Mischii, aflată la o distanţă de 12 kilometri de Craiova, spune că nu este neapărată nevoie de un astfel de serviciu la el în localitate. „Suntem foarte aproape de Craiova, nu avem nici locuitori atât de mulţi şi nu avem nici putere financiară să susţinem un serviciu de evidenţă a populaţiei“, este de părere Gheorghe Popa, edilul din Mischii. Problema evidenţei persoanelor nu pare să fie de interes nici în comuna Almăj, situată la 20 de kilometri de Craiova. „Almăjenii vin des la Craiova. Când mai vin cu treabă pe acolo, oricum se duc la buletine, iar la noi este comuna mică, mai avem 1.800 de oameni. Nu intenţionez să fac un serviciu. Posibilităţi am avea, ştiţi cum e: când omul vrea, le face“, a spus edilul din Almăj, Ion Răcăreanu, care consideră că problema buletinelor făcute acasă nu reprezintă o prioritate.
În ceea ce priveşte comuna Podari, aflată la o distanţă de 11 kilometri de Craiova, edilul Constantin Gheorghiţă spune că acum trebuie să termine alt proiect început şi că va încerca apoi să găsească un loc pentru acest serviciu. „În primul rând, nu am avut spaţiu. Ne-am gândit să facem, e foarte bun să avem un serviciu din ăsta, dar din cauza spaţiului l-am mai lăsat. Când vom termina de reabilitat fostul spital de psihiatrie, atunci putem să facem, ne-am şi gândit“, spune primarul din Podari.
Posturile blocate, un dezavantaj
Ordonanţa de urgenţă privind blocarea angajărilor pe posturile din sistemul bugetar dată în urmă cu câţiva ani este unul dintre motivele pentru care, în unele comune, nu se pot crea astfel de servicii. Este şi cazul localităţii Bratovoieşti, aflată la o distanţă de 21 de kilometri de Craiova, unde aproximativ toţi angajaţii primăriei au câte două funcţii. „Am vrea să ne facem, să nu se mai ducă oamenii pe la Craiova, nu vedeţi ce aglomeraţie este? Nu am avut bani, spaţiu am avea, că este primăria cea veche de peste drum. Dar este complicată treaba cu angajările, nu avem nici de unde lua oameni de la alt serviciu. Prin dispoziţie avem, tot aşa, un bibliotecar care ţine locul inginerului de la Camera Agricolă. Persoana de la Urbanism e de la Arhivare, aproape toate persoanele au câte două funcţii. Este problemă cu oamenii şi cu banii“, explică primarul comunei Bratovoieşti, Ion Marin.
Comuna Teasc, exemplu de bună practică
Există, însă, şi o comună între cele 17 unde s-au făcut eforturi pentru a crea acest serviciu de evidenţă a persoanelor, care îşi va începe activitatea cel târziu la sfârşitul lunii. Administraţia locală din Teasc a cheltuit 40.000 de lei pentru acest serviciu, bani cu care au fost dotate, cu mobilier şi aparatură, cele trei săli care vor forma serviciul. Avantajul este în primul rând al comunităţii. „Decât să plătească omul taxa acolo, nu o plăteşte la mine? Să-i mai pui pe oameni pe drumuri, să stea câte zece-doisprezece ore să se programeze? Mi-au spus că au plecat şi de la ora două noaptea să prindă rând. Ei plătesc 20 de lei la autobuz, dus-întors. Nu este un avantaj pentru noi, iar orice serviciu este binevenit în comună“, consideră primarul Cristinel Banu. „Acum preluăm toată evidenţa, a durat ceva până au venit să ia toate fişele, după litere. Am totul pregătit. Deocamdată va deservi numai comuna noastră. Dacă mă înţeleg cu vecinii, o să facem pentru mai mulţi. Vreau până la sfârşitul lunii cel târziu să-i dau drumul. Când vrei să faci ceva nu e greu niciodată. Prima dată am început ca punct de lucru al SPCLEP Craiova, a venit o doamnă detaşată de acolo, şi atunci puteam face buletine pentru orice persoană din judeţ. Cu timpul, am făcut demersurile către Direcţia Publică Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Dolj, care a trimis hârtiile către Bucureşti. S-au aprobat, ne-am luat aparatură, săli, exact ce ni s-a spus acolo. Deocamdată, ştiţi că nu putem să angajăm, aşa că la calificare am trimis fata care se ocupă de achiziţii publice şi secretara. În total, avem trei săli şi două persoane responsabile“, a povestit, pentru GdS, edilul comunei Teasc.
17 comune deservite de DEP Craiova
Direcţia de Evidenţă a Persoanelor (DEP) Craiova deserveşte 17 comune, pe lângă populaţia municipiului Craiova. Acestea sunt Almăj, Bratovoieşti, Breasta, Bucovăţ, Bulzeşti, Coţofenii din Dos, Coţofenii din Faţă, Gherceşti, Ghindeni, Malu Mare, Mischii, Podari, Robăneşti, Terpeziţa, Vârvoru de Jos şi Ţuglui, dar şi comuna Teasc, care va avea, în curând, propriul serviciu de evidenţă a persoanelor.
35 de servicii de evidenţă a persoanelor în Dolj
În judeţul nostru îşi desfăşoară activitatea 35 de servicii de evidenţă a persoanelor, care deservesc toate localităţile din Dolj. Printre cele mai vechi se numără, pe lângă cel din Craiova, cele din Băileşti, Bechet, Predeşti, Calafat, Filiaşi, Leu, Segarcea, Pleniţa, înfiinţate în 2005. Cele mai recente au fost create în 2012, la Dăbuleni, Bârca şi Calopăr.
