http://www.youtube.com/watch?v=IeMtPGpII80
Nu-i o noutate faptul că multe dintre localităţile doljene se confruntă cu îmbătrânirea populaţiei şi cu sărăcia. În comuna Orodel, locul de unde a plecat Victor Piţurcă, fotbalul e înlocuit de muncă, atât cât se poate, şi de bătrâneţe. Singurii care mai „joacă“ ceva sunt copilaşii de pe drum şi oamenii simpli, care reuşesc încă să păstreze comuna vie.
Am pornit către Orodel la o zi după ce România a bătut Estonia cu 2-0. Pentru cei care nu ştiu, Orodel este localitatea în care s-a născut selecţionerul Victor Piţurcă. Oriunde ai întreba de familia lui, toţi îţi spun că e „de toată stima“ şi au doar cuvinte de laudă. La meci, însă, nu prea s-au uitat. Bătrânii zic că se culcă devreme, iar cei mai tineri „au alte treburi“.
Primarul brutar
În comuna lui Piţi, primar este Jane Vâlcomeanu, aflat la al treilea mandat. Povesteşte, ca pe un lucru de culoare, ce l-a ajutat, în mare parte, să câştige alegerile la vremea aceea, în 2004. „La Cornu, în satul unde stau eu, era o brutărie a CAP-ului. După ‘89, s-au spart CAP-urile şi a rămas brutăria, pe care a luat-o cineva de la Craiova, iar până în anul 2000 nu s-a făcut pâine, nimic. Cineva şi-a făcut cârciumă. Vă daţi seama că de 45 de ani erau oamenii obişnuiţi să-şi ia pâine caldă. Şi atunci le-am zis oamenilor că le fac brutărie, dar nu mai puteam să o deschid tot acolo, pentru că omul o luase pe 20 de ani. Aşa că, din 2004, am deschis-o la mine acasă, şi de atunci le dau oamenilor pâine“, povesteşte primarul.
Asta nu i-a adus doar bucurii. Primarul este cercetat de ANI pentru incompatibilitate, la fel ca mulţi alţi primari din ţară, pentru că, la vremea aceea, el deţinea societatea în cadrul căreia funcţionează brutăria, care are opt angajaţi, pe lângă cei care se ocupă de transport şi de tractoare. Acum, i-a lăsat afacerea fiului său. Distribuţia pâinii o face în cinci comune, dar şi la două spitale şi un cămin de bătrâni din Craiova. Vinde şi pâine la bucată, cu un leu, pentru oamenii satului. Iar mirosul te îmbie de când treci graniţa comunei.
9.000 de hectare de teren arabil
Oamenii din Orodel îşi duc traiul aşa cum pot. Cei care nu lucrează la societatea agricolă, la peco, la magazine sau la farmacie o duc mai greu, căci trebuie să se gospodărească mai mult singuri, să-şi culeagă via, să crească vaci, capre, găini, porci şi să-şi planteze pământul. În comună există şase asociaţii în care s-au reunit oamenii cu teren arabil, care ajunge la 9.000 de hectare pe toată suprafaţa comunei. La Orodel există şi un centru APIA, unde oamenii din 11 comune pot veni pentru a-şi depune dosarele pentru subvenţiile în agricultură. Animale nu mai sunt ca pe vremuri, din cauză că au rămas doar 167 de hectare de izlaz pentru ele, dar pe drum mai apare câte o bătrânică sau vreun vlăjgan care stau în urma câtorva vaci. Dau lapte şi brânză; producţie proprie, căci la magazin costă.
În evidenţa asistenţei sociale a primăriei sunt 167 de dosare cu 230 de beneficiari. Şomeri sunt mulţi, fiindcă aici nu au şanse prea mari. Mulţi dintre adulţi au plecat pe unde au putut, în ţară sau în străinătate. Dovadă stau zeci de case abandonate de ani buni, din care timpul a început să roadă nemilos. Bătrânii au rămas aici, la pământul lor, şi se mai destind cu obişnuitul ieşit în faţa porţii sau cu… o vizită la medic.
„Le recomandăm să stea acasă, să nu joace fotbal prea mult…“
În comună sunt cinci sate: Orodel, Cornu, Călugărei, Teiu. Bechetul e deseori uitat, pentru că îl despart vreo câţiva kilometri de celelalte. E undeva pe un deal, mai izolat, mai retras. În fiecare dintre aceste sate există câte un dispensar medical, oamenii fiind bătrâni şi neavând posibilitatea de a merge atât de mult pe jos. Sunt cuminţi, după cum spune doctorul. Adică au bolile specifice bătrâneţii. „La noi în comună, ca peste tot, avem o medie de vârstă destul de ridicată, ceea ce înseamnă că cele mai multe suferinţe sunt bolile cronice ale bătrâneţii: hipertensiune, poliartroză, hipercolesterol. Cam astea ar fi. Majoritatea pacienţilor sunt bolnavi cronic, care vin lună de lună să-şi ia tratamentul. Cei mai mulţi sunt conştiincioşi şi-şi iau tratamentul“, povesteşte dr. Cristian Nedelea, unul dintre cei doi medici din comună care se plimbă cel puţin o dată pe săptămână în fiecare sat pentru a-i „controla“ pe oameni. Copilaşii sunt acum în atenţia medicilor, pentru că bolile anotimpului n-au ocolit nici comuna Orodel. „Virozele sezoniere au început şi sunt destul de mulţi copii bolnavi. În ultima săptămână am avut 12-13 cazuri. Le recomandăm să stea acasă, să nu joace fotbal prea mult… Să urmeze tratamentul antitermic, pentru că nu sunt atât de grave pe cât sunt de zgomotoase. Aşteptăm vaccinul antigripal“, explică medicul.
„Nu le am cu meciul, dacă mă întrebaţi de cârciumă…“
Fotbalul revine în discuţie în faţa dispensarului. „Nu le am cu meciul ăsta, dacă mă întrebaţi de cârciumă, vă spun cum se bea un coniac, dar astea cu meciurile nu le am. Când eram tânăr, mă duceam şi eu la Craiova în cămaşa a bună. Era frumos, la primul stadion acolo, lângă «Fraţii Buzeşti»… Sunt văr cu mamă-sa (lui Piţurcă – n.r.), era băiat de viaţă, de oameni ca lumea, viţă altoită“, povesteşte un bătrân în timp ce aştepta să i se facă obişnuitul consult. Cei din jurul lui râd pe sub mustăţi şi privesc către curtea dispensarului, a cărui clădire era odată cea mai veche şcoală din comună. Acolo stau, drept mărturie, patru monumente în cinstea eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.
Numărul elevilor, în scădere
Şcolile mai noi sunt patru la număr, în toate satele în afară de Bechet. Pentru copilaşii de acolo – şi nu numai -, cele două microbuze luate în 2009, respectiv 2012, stau la dispoziţie. Nici elevii nu mai sunt atât de mulţi, iar unii mai şi abandonează studiul. „Atât la şcoala coordonatoare, cât şi la cele trei structuri arondate sunt înscrişi 89 de preşcolari, la învăţământul primar avem 97 de elevi, iar la clasele V-VIII, 171. Din păcate, numărul elevilor a scăzut în ultimii ani. De asemenea, cadrele didactice sunt în număr de 30, dintre care 19 sunt navetişti şi numai 11 dintre ei locuiesc în comună. Avem cinci educatoare, opt învăţători şi 17 profesori. Au fost doar două cazuri de abandon în anul anterior, la clasa a VIII-a. Elevii care au ajuns la abandon sunt din familii sărace şi asta i-a făcut să renunţe la a frecventa şcoala. Noi am făcut toate demersurile necesare, dar nu am putut să-i convingem pe părinţi să-i trimită înapoi“, explică Monica Petrie, directoarea Şcolii din Orodel. Pentru cazurile în care numărul de copii este prea mic la o clasă, există clase cu regim simultan de predare a cursurilor. La una dintre şcoli, cea din Cornu, au rămas doar şapte elevi.
Locuri de linişte
În satul Călugărei, pe partea stângă a unui drum judeţean vai şi amar de el, există una dintre cele cinci biserici din comună. Ridicată în anul 1833, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ este inclusă pe lista monumentelor istorice. O parte din pictura originală s-a păstrat intactă, iar culorile încă radiază, chiar dacă peste pereţi au trecut mai mult de 150 de ani. Aici vin oamenii să se reculeagă, să-şi caute liniştea, să facă o rugăciune pentru ei sau cei dragi.
Pentru cei mai tineri, liniştea se găseşte pe drumurile comunale, la joacă sau la bătut mingea, dar şi la bibliotecă. Acolo sunt calculatoarele. Ele au luat locul părinţilor, au luat chipul lor. Aici, mulţi copii vin să-şi vadă mamele sau taţii plecaţi la muncă peste graniţă. Bibliotecara încearcă să le mai vâre câte o carte-n mâini copiilor, ca să-i atragă către citit. „Vin şi copiii, şi tinerii, şomerii, pensionarii. Mai mult dăm cărţi pentru copii, beletristică, dar vin şi la calculatoare, la internet. Eu încerc să le mai dau şi câte o carte. Vorbesc cu părinţii plecaţi în străinătate, le pare bine, se bucură. Chiar am trimis la Craiova o situaţie cu aşa ceva, dacă le place, dacă le foloseşte. Biblioteca are un proiect cu aşa ceva, despre părinţii plecaţi în străinătate“, povesteşte Verginica Fleancu, bibliotecară aici de 13 ani, care are în grijă un volum de carte de 9.300 de exemplare.
Probleme la drumul de exploataţie agricolă
Primarul spune că, în ultimii trei ani, a reuşit să bage apă şi canalizare complet în satul Călugărei, prin fonduri europene, iar în Cornu a reabilitat Căminul Cultural, unde acum funcţionează Poşta. Ca să nu le vină banii târziu prin corespondenţă, pensionarii s-au învăţat şi şi-au făcut… carduri, pentru că au şi un bancomat în comună. Pe zece kilometri a fost făcut şi un drum comunal, iar în 2012 s-au dat în folosinţă trei din cele cinci dispensare umane existente. Câteva probleme recente au apărut la drumul Cornu-Orodel-Călugărei, cel de exploataţie agricolă, pe o lungime de 8,9 kilometri. Realizat din bani europeni şi încheiat în toamna anului trecut, acum câteva luni a început să se fisureze. „Din cauza terenului foarte moale, la acostament, în părţile laterale, drumul a cedat şi a avut câteva fisuri care au fost remediate de firma care a adjudecat licitaţia şi a făcut lucrarea. Acum este aproape gata“, a explicat edilul. Oamenii vor putea circula din nou, în câteva zile, pe drumul care ocoleşte cele trei sate.
În politică, la fel ca în fotbal
Planurile de viitor vizează perioada mult aşteptată de către toate autorităţile, din toată ţara: „2014-2020“, adică fondurile europene. Jane Vâlcomeanu ar vrea „să continuăm alimentarea cu apă, drumurile şi străzile de interior ale satelor şi să rezolvăm problemele arzătoare care or fi la momentul potrivit. Acum, problemele sunt lipsa de bani, de locuri de muncă şi sărăcia care ne presează zi de zi. Depindem de sumele şi banii alocaţi de către autorităţile judeţene“.
Orodel nu are echipă de fotbal, pentru că, aşa cum spun oamenii, pentru asta e nevoie de bani. Dar primarul are o vorbă, şi nu doar Piţi leagă comuna de pulsul naţiunii: „În politică e la fel ca în fotbal. Aici e cu voturile, acolo e cu golurile“.
