11.4 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalSegarcea, un imens şantier

Segarcea, un imens şantier

http://www.youtube.com/watch?v=KMvBUJOtBII

Oraşul Segarcea poartă pecetea Casei Regale, care a deţinut proprietăţi în zonă, inclusiv podgoriile din al căror rod se face licoarea bahică atât de căutată. Am găsit Segarcea în timpul lucrărilor de canalizare, care au cuprins mai multe străzi. Spitalul din oraş este folositor miilor de locuitori din 22 de comune.

La 26 de kilometri de Craiova se află orăşelul Segarcea, unde comunitatea se luptă cu aceleaşi probleme ca aproape orice colţ din România: lipsa locurilor de muncă, deci şi lipsa veniturilor. Conform recensământului din 2011, în Segarcea trăiau 7.109 suflete. La ora actuală sunt în evidenţe 7.500, după cum spune primarul Nicolae Popa. Am găsit oraşul transformat într-un imens şantier. Se lucrează pe arterele lăturalnice la introducerea canalizării, o dată cu alimentarea cu apă potabilă. Valoarea investiţiei se ridică la 15 milioane de euro, cu tot cu TVA, iar investiţia (apă, plus canalizare) se va finaliza în decembrie 2014. Staţia de epurare va fi amplasată în comuna învecinată, Cerăt, şi după epurarea apelor uzate, acestea vor fi deversate în râul Desnăţui. Staţia de epurare nu este la fel de avansată ca şi lucrările de canalizare din Segarcea, dar autorităţile promit să fie dată în folosinţă cam în acelaşi timp cu investiţiile din oraş. „Acum, după această investiţie de aproape 15 milioane de euro, prin masterplanul care s-a semnat în zonă vor fi aproape 31 de kilometri de canalizare în întreg oraşul, pe o suprafaţă de aproape 540 de hectare de intravilan şi dispuse pe 34 de străzi“. Lucrările la apă sunt în urma celor de la canalizare, dar oficialii consideră că, pe parcurs, se va egala ecartul.
Pe o stradă se lucra de zor la canalizare. Localnicii suportă zgomotul pichamerelor bucuroşi că se modernizează micul lor orăşel, pentru că, astfel, ei speră la condiţii mai bune de trai în gospodăriile proprii. Gheorghe Popa este pensionar. „Ne este utilă o astfel de investiţie, mai ales că noi suntem pensionari şi este greu ca soţia mea să spele cu mâna hainele. Avem apă curentă de mulţi ani, dar am înţeles că se va schimba şi conducta de apă, că este învechită. Canalizarea este nemaipomenită, pentru toţi din zonă. Poate că nu vor avea toţi posibilitatea să se racordeze sau să-şi construiască o baie, dar, în general, este folositoare o canalizare“.

„Segarcea a avut apă potabilă de pe vremea Casei Regale“

Primarul localităţii, Nicolae Popa, a explicat cum, cu 30 de ani înainte de Revoluţie, oraşul Segarcea fusese ocolit de investiţii, din cauza politicii comuniste de a industrializa marile oraşe. Pe vremea aceea, în plin comunism, singura investiţie notabilă fusese fabrica de furfurol – un compus chimic utilizat la Combinatul de Apă Grea din Mehedinţi. Se spunea la vremea respectivă că intrau în fabrică două remorci de ciocălăi (ştiuletele de porumb care rămâne după curăţarea boabelor) şi rezulta furfurol cât să încapă într-o cutie de chibrituri. Apele uzate din procesul de producţie erau deversate în Desnăţui, distrugând flora şi fauna de pe cursul râului. Acum au rămas doar ruinele, iar acestea sunt tăiate şi vândute la fier vechi. Pe vremea aceea, construirea fabricii respective a făcut ca Segarcea să aibă apă industrială, prin şapte puţuri forate tocmai la Jiu, şi prin care se aducea apa la Segarcea, povesteşte primarul. În 1975 a fost introdusă apa potabilă pe 25% din suprafaţa oraşului.
Totuşi, interesul pentru modernizarea oraşului Segarcea are rădăcini adânci, de pe vremea când Casa Regală a deţinut  în acest mic orăşel, o vreme, o suprafaţă care s-a numit „Domeniile Coroanei“. „Segarcea a avut apă potabilă de pe vremea Casei Regale. A fost prima comună care a avut apă potabilă pe vremea aceea, datorită Coroanei Regale. În 1908 s-a introdus apa potabilă, iar în 1910 s-a făcut electrificarea Palatului Regal, a Administraţiei Casei Regale şi a tuturor celor care erau în acea incintă“, a povestit primarul localităţii.

Foarte aproape de o aducţiune de gaze naturale

Edilul urbei speră să se introducă, în curând, şi gaze naturale în zonă, astfel încât investitorii să migreze dinspre Craiova către Segarcea. „CJ a încercat şi încearcă să aducă gazele şi la Segarcea. Aşa cum e prevăzut în programul 2012-2015, tronsonul Craiova-Segarcea, care era primul tronson de aducţiune a gazelor, a fost aprobat. A fost aprobată şi cantitatea de gaze care să fie distribuită şi care să lege Segarcea de Băileşti şi Calafat. Sursa de gaze va fi de la Transgaz Mediaş. Eu cred că toţi agenţii economici de pe teritoriul oraşului ar dori să se conecteze la o reţea de gaze“, a afirmat Popa. Transgaz a cerut deja un certificat de urbanism de la Primăria Segarcea pentru perioada 2013-2015, iar el poate fi prelungit. Un termen exact pentru aducţiunea de gaze naturale nu poate fi dat. După căderea proiectului gazoductului Nabucco, a picat şi ideea înfiinţării unui depozit important de gaze naturale pe teritoriul oraşului Segarcea.

Locuri de muncă puţine

Problema cea mai importantă a locuitorilor din zonă este lipsa locurilor de muncă, situaţie întâlnită peste tot în zonă. Unităţile industriale mici au dispărut, rând pe rând, de pe harta oraşului. Până şi moara, care altădată producea 100 de tone de făină la interval de 24 de ore, şi-a diminuat activitatea. La poşta din faţa primăriei, mai mulţi cetăţeni de etnie romă stăteau în aşteptarea alocaţiei pentru copii, pentru unii singurul venit. Două femei care nu au muncit în viaţa lor se văicăreau că nu li se mai dau şi lor alimente gratuite, deşi au venituri mizere pe membru de familie. „Cum să dea, domniţă, alimente la un nevăzător, care are pensie de opt-nouă milioane, şi mie să nu-mi dea să mănânce şi gura mea ceva, care am două milioane pensie de urmaş?“, spune una dintre femei, revoltată.

Ambulanţă SMURD,
la ISU Segarcea

În Segarcea există o staţie de Salvare, care deserveşte nu doar oraşul, ci şi 22 de comune limitrofe, de la Goicea, la limita de la Horezu Poenari şi până în partea cealaltă, la Calopăr şi satul Panaghia. Serviciul de Ambulanţă este destul de solicitat, de multe ori echipajele ajungând cu întârziere la pacienţi, din cauza cererii foarte mari.
Edilul-şef al localităţii a precizat că, în zilele următoare celei în care am vizitat noi Segarcea, serviciul de pompieri (ISU) de la Segarcea urma să primească o autospecială SMURD.

Spitalul modern
de la Segarcea

Spitalul Orăşenesc Segarcea pare scos din peisaj. Angajaţii spun că la Maternitatea din oraş au mers să nască multe doamne din Craiova. Curios lucru, dar oamenii ne-au explicat că sunt condiţii bune la mai toate secţiile. Fiecare salon are aer condiţionat, televizor şi frigider. Am mers să ne convingem, iar după ce am trecut prin policlinică – o clădire care i-a găzduit pe vremuri pe rege şi familia sa – din curtea interioară a spitalului se observau instalaţiile de aer condiţionat. Un medic ne spune că, în iernile friguroase, pacienţii mai săraci preferă condiţiile spitaliceşti şi hrana caldă condiţiilor de acasă. Ni se mai spune că pacienţii nu cumpără medicamente, aspect greu de imaginat în vreun spital din România. Foarte amabilă, directoarea medicală, Elena Fulger, a declarat: „Vin pacienţi din toate localităţile din împrejurimi: Bârca, Cerăt, Drănic, Padea. Oamenii vin cu afecţiuni pulmonare, heptice, gastro-intestinale. Avem foarte mulţi copii cu viroze şi cu afecţiuni gastro-intestinale. Acum avem cam 380 de pacienţi pe toate secţiile. Vin mai puţini acum, toamna, când oamenii sunt ocupaţi cu muncile agricole, dar în rest paturile sunt mai tot timpul ocupate şi suntem foarte solicitaţi“. Surpriza plăcută vine de la Secţia de Maternitate, unde aflăm că la Segarcea se recoltează celule stem, care se depozitează în noua bancă de celule stem deschisă la Craiova.

S-au alocat 800.000 de lei pentru Parcul „Domeniile Coroanei“

Un proiect de amploare, aprobat de Agenţia Fondului de Mediu (care a alocat proiectului 500.000 de lei, iar 300.000 de lei provin de la bugetul Primăriei Segarcea), presupune reabilitarea şi extinderea Parcului „Domeniile Coroanei“ Segarcea. În total, 800.000 de lei sunt aprobaţi pentru acest proiect, iar oraşul aşteaptă aviz favorabil de la Bucureşti pentru începerea licitaţiei. „În primul rând, acest parc va continua parcul făcut de rege între 1915-1920 şi, practic, făcea parte din ansamblul Palatului Regal şi care are o suprafaţă de cinci hectare. Va avea o arhitectură nouă, cu alei modernizate. Va fi introdus curent electric, vor fi amenajate terenuri de joacă pentru copii, terenuri de odihnă pentru bătrâni etc. Va oxigena zona, pentru că nu sunt păduri în zonă“, a declarat Nicolae Popa.

Sărbătoare, în februarie

Ziua oraşului se serbează de Sfântul Trifon, pe 1 februarie, când se organizează ceremonii de sfinţire a podgoriilor regeşti care produc renumitul vin de Segarcea.

 

 

 

 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS