14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalPoveşti cu Brâncuşi

Poveşti cu Brâncuşi

Pe vremea când se încerca trecerea de la iluminatul cu petrol la cel electric, un băieţandru de 12 ani, venind din Hobiţa natală, poposea în Cetatea Banilor. Era Constantin Brâncuşi.

În peisajul Craiovei de altădată, în restaurantul fraţilor Spirtaru, atrăgea atenţia călătorului prin aceste locuri şi vremuri un băieţandru cu şorţ verde de postav. Era Constantin Brâncuşi, angajat ca băiat de prăvălie, după cum se menţionează în volumul „Vocea spiritualităţii“, purtând semnătura lui Tudor Nedelcea. Lucrul ca slugă era istovitor, după cum reiese din rândurile scrise de Brâncuşi prietenului său, V.G. Paleolog. „Închideam la unu noaptea odată cu ultimul tren (restaurantul fraţilor Spirtaru se afla la doi paşi de gară – n.r.) spre Bucureşti, de la zero cincizeci, şi trebuia să fim în picioare la patru şi jumătate pentru Severinul mixt – de marfă şi călători. Am fi găsit noi de la 1 la 4 somnul cel bun dacă iarna ne-ar fi lăsat în pace, îndeosebi birjarii din staţie, care ne băteau obloanele cu codirişca biciuştii, cerându-ne să deschidem ca să se încălzească cu puţină ţuică şi cu vin fiert, pentru dezmorţire din gerul care se lăsa dimineaţa“.

Popas presărat cu întâmplări inedite

De această perioadă a prezenţei viitorului sculptor prin Cetatea Banilor se leagă şi două întâmplări inedite, care sunt relatate şi Carolei Giedien Weleker, admiratoarea şi totodată biografa sa. Este vorba de „travestirea, la o petrecere, în femeie îmbrăcată într-un frumos costum popular şi refuzul categoric al unei fete dintr-o familie scăpătată, la cererea sa de căsătorie, spre a nu fi o frână în calea devenirii sale, fapt ce a constituit sursa de inspiraţie pentru piesa «Orgoliu»“, după cum notează Tudor Nedelcea în volumul amintit.
După timpul petrecut în restaurantul fraţilor Spirtaru, Brâncuşi se angajează la Ion Zamfirescu, proprietarul unui magazin de coloniale şi delicatese şi a bodegii cu vinuri şi băuturi spirtoase de pe Madona Dudu, nr. 19-23. Aici îşi face, în joacă, din scândurile unei lăzi de ambalaj al portocalelor, o vioară, cu care va încânta protipendada Craiovei.
De aceeaşi perioadă sunt legate şi primele sale încercări de modelaj. „Brâncuşi avea lucrări în podul grajdului unde dormea. După ce ducea cu coşul marfa la clienţi, servea la cârciumă, totodată în magazinul de coloniale, se urca în pod şi făcea chipuri de lut, capete de oameni, figuri de animale“, stă scris în „Vocea spiritualităţii“.

Zborul păsării măiestre

Sunetul viorii îi poartă paşii spre Şcoala de Meserii. „Se crede că faima câştigată de construirea viorii l-a determinat pe directorul «Şcolii de Meserii», G.B. Popescu, să-l ia cu trăsura spre a-l înscrie la şcoală…. Elev excepţional, absolvă doi ani într-unul şi e trimis, pentru a-şi câştiga existenţa (printr-o petiţie din 23 decembrie 1896, directorul şcolii solicita Prefecturii ca Brâncuşi şi alţi şase bursieri să fie hrăniţi şi pe timpul vacanţei de iarnă, pentru că «sunt din localităţi depărtate şi părinţii lor lipsiţi de mijloace»), la o fabrică din Viena, după unii (Werner Hojman) la vestita casă Tonette, care a construit la Viena o întreprindere destul de importantă de «curbat lemnul spre a-i da o sinuozitate extremă…/iar/ mobilele casei Tonette au anticipat liniile curbe ale artei noi»“, consemnează Tudor Nedelcea.
Chiar dacă la cursurile Şcolii de Arte şi Meserii din Craiova, locul în care s-a născut pentru a doua oară, învăţa metode „culte“ de modelare a lemnului, se pare că Constantin Brâncuşi „a cioplit tot ţărăneşte gherghefuri, cuiere, rame, cutii decorative. La Craiova mai păstra, aidoma unui ţăran, cuţitul de cioplit în lemn, cu care a lucrat un crin sculptat, un dulap, o casetă sculptată în lemn de tei şi cu ornament în stil baroc, iar maestrul V.G. Paleolog a descoperit şi două rame de lemn de tei – acum proprietatea şi fala şcolii – lucrate în penultimul an de studiu, pentru care a fost recompensat cu o medalie de argint. Şi tot la Craiova iese pentru prima dată în public cu bustul lui Gh. Chiţu, la expoziţia din 1898 din «Parcul Bibescu», modelând în humă portretul omului de cultură şi ctitor de şcoli, după o fotografie din cancelaria profesorilor“, se poate citi în paginile volumului „Vocea spiritualităţii“.
Constantin Brâncuşi va absolvi în 1898 şcoala craioveană cu media 9,33. Părăseşte Craiova, cu o mică bursă de la Episcopia Madona Dudu, şi ia drumul Bucureştiului, pentru a urma cursurile secţiunii de sculptură a „Şcolii de Belle  Arte“.
„Pasărea măiastră şi-a luat zborul de pe pământul românesc spre meridianele lumii, iar Craiova a fost o haltă“, încheie atât de frumos notele sale Tudor Nedelecea.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS