http://www.youtube.com/watch?v=dlWPyS5ZYkw
Îi întâlnim pe stradă, purtând în spate saci imenşi cu cartoane sau peturi adunate de prin tomberoanele de gunoi. Deşi mulţi dintre ei au locuinţe în diferite zone ale oraşului sau în afara lui, preferă să trăiască pe străzi, în spaţii improvizate, folosite drept adăposturi, în jurul rampelor de gunoi, împreună cu copiii. Dispar pentru o perioadă, alungaţi de Poliţia Locală, după care revin, transformând în focare de infecţie zonele în care se adăpostesc.
În cartierul craiovean Valea Roşie – zona Ucecom, în Craioviţa Nouă – zona catedralei aflate în construcţie, şi mai nou la intersecţia străzii Spania cu Calea Bucureşti găseşti cu uşurinţă cel puţin o tabără de romi care şi-a mutat „reşedinţa“ de vară pe stradă, preferabil în zona platformelor de gunoi. Adună tot ce se poate vinde: fier vechi, hârtie, peturi, electrocasnice, mobilier, haine. Pentru mulţi dintre ei, acesta este modul de a supravieţui de pe o zi pe alta. Pentru locuitorii din zonele menţionate însă, situaţia este extrem de neplăcută. Odată instalată tabăra, romii dorm în jurul containerelor de gunoi, fac foc pentru a-şi prepara mâncare, iar nevoile şi le fac tot acolo, la câţiva metri depărtare de blocuri.
Povestea familiei Tănăsache
Familia Tănăsache s-a stabilit de câteva săptămâni în spatele blocurilor din zona Nanterre, la doar câţiva metri distanţă de strada Calea Bucureşti. Au reuşit să ocupe o zonă situată central, râvnită de mulţi oameni aflaţi în situaţia lor. Au un adăpost dat de primărie – o cameră într-o baracă pe strada Drumul Apelor, au chiar şi un teren de aproximativ 200 mp, primit în urmă cu doi ani tot de la oficialităţi, pentru a-şi putea ridica o casă. Ca sursă de venit au alocaţiile lunare pentru cei opt copii minori, cu vârste între doi şi 17 ani. Au amplasat în jurul ghenelor un pat, o saltea, un fotoliu, piese de mobilier aruncate de locatarii din zonă. „De zece ani stăm în baraca de pe Drumul Apelor, zece suflete într-o cameră de 5/3. Iniţial a trebuit să plătim chirie şase lei, după care 60 de lei. Am ajuns să avem majorări chiar şi de 300%. Avem datorii acumulate de peste patru ani, care se ridică la aproximativ 10.000 de lei. Primeam ajutor social înainte, dar şi alocaţie monoparentală pentru copii. De doi ani însă, când am fost nevoiţi să reînnoim dosarele, ne-au zis că figurăm cu datorii la stat şi ne-au tăiat acest drept. Soţia mea a primit o amendă de 1.000 de lei după ce a fost prinsă vânzând parfumuri pe care le-a găsit aruncate prin gunoaie… Este greu să trăieşti pe stradă. Trăim din vânzarea de peturi, pentru care luăm 70 de bani pe kilogram. Chiar vreau să merg la primărie să propun să îmi ia înapoi pământul pe care l-am primit pentru a-mi ridica locuinţă. Nu îmi permit să construiesc o casă. Prefer să primesc, în schimbul barăcii şi a pământului, o cameră mai mare în care să putem trăi“, a povestit Claudiu Tănăsache.
Trei dintre copiii familiei Tănăsache ar trebui să meargă la şcoală. Pe unul din băieţi l-au înscris, la nouă ani, în clasa I la Şcoala „Mihai Eminescu“, după care însă au depus cerere de abandon. Una dintre fete are zece ani şi nu a fost niciodată la şcoală, iar un alt băieţel împlineşte şapte ani în septembrie, însă nu l-au înscris până acum la nici o unitate şcolară, pentru că nu au cu ce să le cumpere rechizite şi haine.
Reprezentanţii Poliţiei Locale au promis că vor continua controalele
În vecinătatea viitoarei catedrale din cartierul Craioviţa Nouă locuiesc de luni bune, sub cerul liber, alte familii. Copii şi adulţi dorm pe pături în jurul construcţiei, fac focul cu ce găsesc pentru a prepara mâncare. Dacă ai drum seara prin această zonă, nu poţi respira de fumul înecăcios şi nu ştii cum să treci cât mai repede pe lângă haitele de câini şi stivele de peturi.
„Chiar în luna iulie am demolat stabilimentele ridicate în jurul catedralei din Craioviţa. Le-am interzis să mai vină acolo, am monitorizat zona pentru o perioadă pentru a fi siguri că nu s-au întors. Nu de puţine ori am intervenit cu asistenţi sociali din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pentru a lua măsuri de urgenţă pentru minorii găsiţi pe stradă. Mulţi dintre copiii acestor familii sunt scoşi de părinţii lor în intersecţii la cerşit. Mulţi dintre ei sunt din afara Craiovei şi chiar a Doljului, având domiciliile în Olt şi Gorj. Multe din aceste familii care locuiesc pe străzi, în jurul ghenelor, vin seara târziu în aceste locuri, iar dimineaţa dispar. În perioada următoare, vom continua acţiunile de verificare“, a menţionat Octavian Mateescu, directorul Poliţiei Locale Craiova.
