http://www.youtube.com/watch?v=ImWaUfOl8u8
Centrul istoric al oraşului nostru urmează să intre într-un proces de reabilitare. Pavajul va fi făcut din granit, vor fi schimbate reţelele de apă şi canalizare, pietonii se vor putea plimba în voie la lumina unor felinare noi şi se vor putea odihni pe bănci, în timp ce 42 de camere video vor veghea la siguranţa lor. Proprietarilor le revine obligaţia de a reface faţadele imobilelor , dar mulţi dintre ei nu au banii necesari.
O plimbare în centrul istoric al Craiovei ar trebui să te ducă cu gândul la lipscăniile de demult, acele magazinaşe de la parter care aveau, deasupra, spaţiile de locuit ale comercianţilor. Lucrurile s-au schimbat de-a lungul vremii, multe dintre clădiri intrând într-o stare avansată de degradare. Parterul, la care se află diverse magazine, contrastează neplăcut cu etajul clădirilor, ai căror pereţi au început să crape.
„Momentan, nu e prinsă şi reabilitarea faţadelor pentru că nu erau eligibile pe fonduri europene. Pe viitor, Primăria Craiovei îşi doreşte să refacă faţadele, chiar să facă şi consolidări ale construcţiilor acolo unde este nevoie. Avem informaţii că vor fi eligibile pentru finanţare în perioada 2014 – 2020. Formula juridică nu se ştie încă. Sunt mai multe variante, urmând să se adopte formula cea mai eficientă şi care se va corela cu ghidul de finanţare, pe care-l aşteptăm să apară în iunie-iulie, cel mai devreme. Dacă din 2014 vor putea fi depuse şi astfel de proiecte, probabil că până prin 2016 vor fi reabilitate şi faţadele caselor din centrul istoric“, declara, în luna aprilie, Cosmin Vasile, directorul Zonei Metropolitane Craiova.
Proprietarii, obligaţi să facă faţadele
Între timp, în centrul istoric, proprietarii au fost informaţi, printr-un anunţ nedatat, că trebuie să-şi refacă singuri faţadele. O adresă a primăriei, lipită pe geamul unui copyshop, informează persoanele care locuiesc acolo că lucrările vor începe în trimestrul al treilea al anului acesta şi că „sunt obligate să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a clădirilor“, stipulate în Legea nr. 153/2011. Adică primăria trebuie să identifice clădirile care au nevoie de reparaţii, să stabilească zonele de acţiune prioritară şi să notifice proprietarii, iar aceştia trebuie să facă proiectele.
În cazul în care lucrările nu au fost executate sau au fost începute, dar lăsate aşa, primăria le poate finaliza din bugetul local, în limita fondurilor cu această destinaţie, iar banii să fie recuperaţi ulterior. În cazul în care primăriei nu i se permite de către proprietari să realizeze aceste lucrări, autoritatea are dreptul să solicite autorizarea instanţei prin ordonanţă prezidenţială. Oamenii sunt de părere că primăria ar trebui să se ocupe de faţade, pentru că mulţi dintre ei nu îşi permit o asemenea cheltuială. „Ar trebui să facă şi faţadele şi să contribuim şi noi. Reface centrul istoric, dar dacă vrea să-l facă, să-l facă la calitatea care a fost, dacă vor să fie într-adevăr centru vechi. Să păstreze arhitectura, să păstreze tot ce este frumos. Eu zic că ar trebui ca toată lumea să contribuie, fiecare la ce are. E normal să fie controlată şi să fie treaba bine făcută, de calitate. Aşa, dacă ne apucăm să facem noi… Ce vine pe stradă, măcar să facă primăria, o faţadă, o laterală de la casă ar fi foarte bine pentru noi, ca să plătim în rate. Că dacă suntem pensionari, e mai greu…“, spune un locatar de pe strada Olteţ, inclusă în perimetrul zonei istorice.
„Ar trebui reparate, mai ales că circulă foarte multă lume pe aici“
Delimitată de străzile A.I. Cuza (până la limita acesteia), M. Kogălniceanu şi Eugeniu Carada (până la limita acestora), Arieş (până la zona pasajului subteran) şi Nicolăescu-Plopşor (inclusiv zona acesteia), zona centrului istoric mai cuprinde, pe lângă strada Olteţ, străzile Lipscani, România Muncitoare, Theodor Aman, Traian Demetrescu, Romain Rolland, Dreptăţii, Panait Moşoiu şi Fraţii Buzeşti. Aceste străzi cuprind şi sunt înconjurate de clădiri majoritar îmbătrânite, dar există şi excepţii, unde au existat banii necesari pentru reabilitare a faţadelor. Exemplele sunt prea puţine, însă. O clinică medicală şi câteva porţiuni de clădiri care au magazine la parter. „Obligatul… Ar trebui să se schimbe, dar vedeţi că şi oamenii sunt cu banii aşa cum sunt şi nu ştiu dacă au posibilităţi să o repare. Probabil că şi omul care locuieşte într-o clădire ar vrea să-şi repare. Acum este dezastru“, crede un craiovean întâlnit în zona istorică.
Dacă autorităţile vor să mărească fluxul din zonă prin refacerea pavajului şi prin amplasarea camerelor video pentru siguranţă, alţii cred că lumea se uită mai degrabă la clădiri atunci când se plimbă. „Sunt centre istorice şi ar trebui reparate şi refăcute aşa cum ar fi normal, mai ales că circulă foarte multă lume pe aici. Eu cred că primăria ar trebui să se ocupe. În ziua de astăzi se ştie cum e cu serviciul şi toate problemele şi nu mai are lumea bani, dar să mai repare asemenea clădiri…“, e de părere o femeie care lucrează chiar în această zonă.
Ştefârţă: „E încurcată treaba“
Ce se întâmplă însă cu lucrările? Consilierul local PNL, arhitectul Emilian Ştefârţă, spune că legea „este una foarte ciudată, dar este lege. […] Se pare că studiul s-a făcut. Legea are mai multe prevederi, trebuie făcută o experizare a faţadelor de către un specialist, şi din punct de vedere al structurii, al pompierilor, e destul de complicată. Sunt exceptate de la această lege monumentele istorice şi clădirile care au fost date cu risc seismic mare. Pentru acelea nu se mai face nici o reparare de faţade. Sau mai întâi o consolidezi şi apoi umbli şi la faţade“, a spus Ştefârţă. Cei care locuiesc în case de patrimoniu trebuie să urmeze prevederile Legii nr. 422/2001, adică să facă totul sub supravegherea Ministerului Culturii.
Conform spuselor consilierului local, statul lucrează mai scump decât o firmă pe care un proprietar ar putea să o angajeze. „Dar dacă sunt săracii oameni aşa cum sunt… E încurcată treaba. Dacă omul are bani, să-şi facă pe banii lui, iar dacă n-are bani, să-şi vândă casa altuia care are bani să facă. Dacă are bani, se apucă, face proiect aprobat de primărie. Amărâţii, săracii de ei, sunt puşi la zid. Primăria trebuie să îşi recupereze investiţia într-un termen, dar dacă omul e sărac lipit… E încurcată treaba. Punerea în aplicare a legii este destul de greoaie, dar ca dorinţă de a reîmprospăta un oraş este bună“, a declarat Emilian Ştefârţă. Costurile unor astfel de reparaţii sunt destul de mari, după cum a completat acesta, şi variază în funcţie de suprafaţa care trebuie reabilitată.
În prezent, licitaţia pentru amenajarea şi revitalizarea centrului istoric este pe ultima sută de metri. A fost desemnat câştigătorul licitaţiei, dar numele său nu a fost făcut public încă. Proiectul pe fonduri europene se ridică la 17 milioane de euro, din care bugetul local va contribui cu 2%. Faţadele, însă, vor rămâne, temporar, la fel. Cetăţenilor nu le rămâne decât să-şi şlefuiască singuri diamantul în care trăiesc. Asta, dacă pot.
Încă o gafă: centrul nostru e, de fapt, în Baia Mare
Pe site-ul oficial al administraţiei locale este postat proiectul pentru centrul istoric. Însă, responsabilii au uitat să verifice ceea ce postează acolo şi au pus, din greşeală, harta centrului istoric din… Baia Mare. Surpriza este mare pentru cei interesaţi să vadă cu ochii lor care este delimitarea zonei, mai ales când găsesc denumiri de instituţii precum „Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş“ sau o apă curgătoare precum pârâul Craica.
