Acasă Local Mită de 100.000 de euro la OIR – POSDRU Sud-Vest Oltenia

Mită de 100.000 de euro la OIR – POSDRU Sud-Vest Oltenia

DNA a trimis ieri în judecată o funcţionară a OIR-POSDRU Sud-Vest Oltenia, organismul regional pentru monitorizarea programului de dezvoltare a resurselor umane, derulat cu fonduri UE. Aprobarea cererilor de finanţare depindea de plata unui „impozit“ de 10%, plătibil într-un cont personal, transmis prin SMS de pe o cartelă prepay.

Un consilier asistent din cadrul Organismului Intermediar Regional (OIR) pentru Programul Operaţional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane“ (POSDRU) – Regiunea Sud-Vest Oltenia a fost trimis în judecată pentru luare de mită în formă continuată, a informat ieri biroul de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Potrivit procurorilor anticorupţie, în cursul lunii februarie 2013, inculpata Dalina Aitana Bogdan, în calitate de consilier asistent la Compartimentul Verificare Proiecte Finanţate (VPF) din cadrul OIR – POSDRU – Regiunea Sud-Vest Oltenia, a pretins, cu titlul de mită, de la reprezentanţii unor societăţi comerciale beneficiare de fonduri europene, suma totală de 512.000 de lei (echivalentul a 117.000 de euro), reprezentând, în general, 10% din valoarea cererilor de rambursare. Banii au fost pretinşi pentru a aviza favorabil şi cu celeritate cererile de rambursare aferente proiectelor pe care inculpata le monitoriza în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Un angajat hotărât…

Dalina Aitana Bogdan a fost numită în funcţia de consilier asistent cu studii juridice la Compartimentul VPF din cadrul OIR – POSDRU la 1 ianuarie 2013. În aceeaşi lună, ea a fost desemnată ofiţer verificare proiecte finanţate de tip A. Pentru lămuriri, ofiţerii de tip A se ocupă cu monitorizarea proiectelor, în timp ce ofiţerii de tip B sunt persoanele împuternicite prin ordin de ministru să acorde „Bun de plată“. În luna februarie, noul ofiţer de monitorizare a proiectelor a făcut deja prima mişcare. În exercitarea atribuţiunilor de serviciu, Dalina Aitana Bogdan a pretins de la două entităţi de proiecte, prin intermediul managerilor de proiecte, sume de bani pentru a aviza favorabil cereri de rambursare formulate de aceştia în derularea proiectelor pe care învinuita le avea în monitorizare. Este vorba de trei proiecte privind dezvoltarea resurselor umane în mediul rural, cu o valoarea cumulată de peste cinci milioane de lei, exclusiv TVA.

„Am greşit în exprimare… Am pronunţat 1% în loc de 10%“

În primul caz, este vorba despre un proiect în valoare de 950.000 de lei fără TVA, pentru care se depuseseră două cereri de finanţare, cu o valoare cumulată de 158.000 de lei. Prima cerere era în valoare de 74.000 de lei. În urma analizării acesteia, ofiţerul de monitorizare Dalina Aitana Bogdan a declarat eligibilă doar suma de 11.200 de lei. Învinuita a respins de la plată suma de circa 63.000 de lei, reprezentând cheltuieli cu salariile şi combustibilul. Fără să precizeze că ea însăşi a fost cea care a respins de la plată această sumă, Dalina Aitana Bogdan a contactat managerul de proiect şi i-a spus că evaluatorul a greşit şi că are de gând să remedieze situaţia. Sumele respinse urma să fie introduse în următoarele cereri de plată, care trebuia să fie analizate de urgenţă. Pentru aceasta însă, învinuita a pretins un mic „impozit“ de 1% din valoarea fiecărei cereri de rambursare. Să vedem însă câteva fragmente din dialogul purtat de Dalina Aitana Bogdan (D.A.B.) şi managerul de proiect (M.).
D.A.B.: „Mergem cu 1% din valoarea fiecărei cereri de rambursare, dar pentru că, deocamdată, trebuie să netezim drumul şi suntem cu cererea trei la început şi aşa…, o să vă dau un nume şi un CNP pentru un impozit… O să, mă rog, vă scriu un mesaj“.
M.: „Da, da, da. Vorbim!“.
D.A.B.: „Deci, eu zic aşa, deocamdată pentru trei. Şi de la patru încolo mergem pe 1% din valoarea fiecărei cereri şi o să vă dau separat un cont pentru chestia asta“.
M.: „E în regulă“.
Învinuita a cumpărat o cartelă prepay special pentru a comunica cu managerul. De pe această cartelă a trimis mai multe mesaje SMS. În aceste mesaje, învinuita a mărit „impozitul“ de la 1%, cât ceruse iniţial, la 10%. „Îmi dau seama acum de ce nu m-aţi înţeles. Am pronunţat 1% în loc de 10%. Am nişte raportări acum de făcut cu acest 1% şi de aceea am greşit în exprimare. Îmi cer scuze! În rest, vă înţeleg, dar nu suntem în poziţia de a negocia, realizaţi că riscurile sunt destul de mari şi nu ar avea sens“, explică aceasta într-unul dintre SMS-uri. Beneficiarul a ales să nu plătească mita şi a contestat pe cale legală decizia de respingere la plată a cheltuielilor cu salariile (61.200 de lei) şi combustibilul (1.800 de lei). A câştigat cheltuielile cu salariile, iar cazul a ajuns la DNA. La cercetările ulterioare, s-a descoperit că CNP-ul comunicat prin SMS aparţinea tatălui învinuitei.

„Eu cred că o să avem
o colaborare bună“

Procurorii anticorupţie au descoperit că, de pe cartela prepay cumpărată, Dalina Aitana Bogdan contactase un alt manager de proiect. Acesta reprezenta o asociaţie care derula două proiecte POSDRU, cu o valoare cumulată de 4,23 milioane de lei. Nici una dintre cererile de finanţare nu fusese încă soluţionată. Ofiţerul de monitorizare Dalina Aitana Bogdan a contactat de pe cartela prepay managerul proiectelor şi i-a transmis că va reveni cu o „propunere de colaborare“ pentru rezolvarea cererilor. Ulterior, a revenit cu un mesaj de pe o adresă de e-mail cu problemele şi soluţiile propuse, dar şi cu valoarea „impozitului“: 10% din valoarea fiecărei cereri de finanţare. Redăm mai jos un fragment din mesajul transmis prin e-mail:
D.A.B.: „Eu cred, în urma discuţiei pe care am avut-o la telefon, că o să avem o colaborare bună, astfel încât să reuşiţi şi voi să implementaţi aceste două proiecte, pentru că dacă nu dăm drumul la eligibilitatea de la cererile de rambursare 1, ambele pică. Ca şi modalitate de lucru, vom merge pe 10% din valoarea fiecărei cereri de rambursare, într-un cont pe care ţi-l voi indica“.  
Învinuita nu a primit nici un răspuns, aşa că s-a apucat să trimită SMS-uri. „Aş vrea un răspuns, ca să ştiu cum îi dau drumul de la mine“, spune într-unul dintre mesaje. Managerul a cerut o păsuire de câteva zile, pentru a se gândi, moment în care a primit un nou SMS: „OK. Dar îmi trebuie răspuns, pentru că vreau să le descarc şi trebuie să ştiu dacă dau respingere sau continui şi încep procesarea 2“. Beneficiarii nu au acceptat să dea mită şi au mers la DNA.

Lucrează din 2001 în presa scrisă și abordează subiecte diverse cum ar fi evenimentele, subiectele sociale, cele legate de administraţia locală, de politică, economie, dar şi investigație. A urmat traininguri pe jurnalism social, politic, acces la informaţii şi investigație, în special cele prin intermediul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Rise Project.
Exit mobile version