http://www.youtube.com/watch?v=aDxazbxbUOo
Comuna doljeană Catane este locul în care liniştea bătrâneţilor este întreruptă de teama pierderii brumei de avere, obţinută cu trudă. Este locul în care trecerea timpului a lăsat urme adânci, fie pe pereţii caselor, ai Bisericii sau pe drum.
Comuna Catane, din judeţul Dolj, este un colţ de lume în care timpul parcă s-a oprit în loc. Bucata de drum neasfaltată, de aproximativ doi kilometri, de la ieşirea din satul Covei până la intrarea în Catane te introduce parcă timid în atmosfera locului. Casele par să reziste timpului, dar urmele trecerii vremii sunt vizibile. Doar câteva locuinţe par să aibă unele îmbunătăţiri. E vorba de câteva case ale românilor, populaţie minoritară în comună. O urmă a modernismului e dată şi de câteva termopane care completează într-o imagine nu tocmai armonioasă casele romilor din localitate, al cărui număr depăşeşte jumătate din populaţia comunei.
Şcoala, care funcţionează într-o clădire construită cu ani în urmă, contrastează cu locul de joacă al copiilor şi cu curtea plină de iarbă. Din leagăn a rămas doar suportul. Şi acela poate nu pentru mult timp, dat fiind „teribilismul tinerilor romi“, după cum, cu zâmbetul pe buze, mărturiseşte primarul comunei, Ştefan Ciurea. „Au fost distruse de tinerii de etnie romă. Au adrenalină multă. Fac şi prostii ca să îi vadă fetele că sunt puternici… Romii fac de toate. Avem probleme foarte mari cu ei. Fură, distrug, fac tot felul de nebunii. Am făcut apel la Inspectoratul Judeţean de Poliţie să ne aducă poliţişti. Mi-au spus că nu au cadre. Noi avem post pe poliţie care funcţionează în localul primăriei, dar nu avem poliţişti. În comuna Catane ar trebui să funcţioneze patru poliţişti, dar noi am avut până deunăzi doar unul şi de ieri un şef de post“.
Balansoarul a luat şi el de mult, probabil, drumul centrului de colectare a fierului vechi, la fel şi braţele tiribombei. Doar toboganele se încăpăţânează să reziste, dar şi ele au fost ştirbite de câteva blăni, tocmai bune pentru foc iarna. „Locul de joacă e un real pericol pentru copii. Evităm să-i lăsăm acolo, de teamă să nu se rănească“, a precizat Marcela Balaci, profesor pentru învăţământul primar la Şcoala din Catane.
Se fură ca-n târgul lui Cremene
Într-o situaţie asemănătoare se află şi parcul de lângă biserica din comună. Din balansoare a rămas doar scripetul. Băncile de lemn au fost „uşurate“ de lemnul pe care se putea sta comod. Prin iarba înaltă, câţiva copii se joacă la umbra unui falnic stejar, care ar vrea să spună poveşti despre Catanele de altădată, în care furtul nu era sport oficial, ci munca şi respectul funcţionau cu literă de lege.
Stadionul nu a scăpat nici el neatins. „A fost împrejmuit cu sârmă în ochiuri şi cu bondoci de lemn. I-au furat. O să încerc să fac alt gard“.
Nu e de ajuns parcă în acest tablou al satului doljean îmbătrânit, unde vârsta medie de viaţă în rândul românilor este de 70 de ani, că mâinile şi ochii îmbătrâniţi nu mai pot ţine pasul cu timpul. Distrugerea şi ştirbirea bunurilor de către cetăţenii de etnie romă aduc şi mai multă dezolare, mâhnind sufletul celor care, deşi cocoşaţi de trecerea timpului, se căznesc să-şi ţină gospodăria aşa cum au moştenit-o de la părinţi, curată şi bogată. „Avem de toate, că muncim în grădină. Dar, vedeţi dumneavoastră, avem şi o problemă mare. Romii ne fură tot. Fură din grădini. Ce păţim cu ăştia, vai de noi! În pomi nu poţi să ţii un fruct.
Femeii ăleia, şi arată spre o bătrânică ce târăşte cu greu o paporniţă, i-au furat păsările din curte, făina, tot, tot. Şi n-ai curaj să le zici. Te drăcuie, te bat. E satul plin. Dacă spui la poliţai, zice: «ce să le fac?» Unde să te duci? Sunt singură. Luaseră şi banca de la poartă într-o zi. I-am văzut prin blănile de la gard. În grădini nu pun o ceapă, o roşie, un usturoi, dar se duc şi fură, şi au social. Alocaţiile copiilor le beau la cârciumă.
Sunt foarte mulţi romi. Suntem bătrâni, mulţi singuri. E groaznic la noi aici.
De la femei văduve fură porţile. Nu mai rezolvă nimeni problema cu ei“, povesteşte cu amărăciune în glas Vasilica Petrescu.
La câteva case mai încolo, alt localnic îşi odihneşte bătrâneţile, la poartă, pe o bancă. Stă cu ochii pe cei câţiva pui pe care i-a scos deunăzi găina. Sunt toată averea lui. Şi o păzeşte ca pe ochii din cap, care nu-l prea mai ajută să străbată orizontul. Are 86 de ani şi-şi spune cu năduf tristeţea. „Ţiganii fură zilnic. Ne fărâmă şi gardurile şi le pun pe foc. La Biserică bagă caii. Fac numai rele. Ne fură ceapa din obor. A intrat în casă şi mi-au luat şi oglinda de bărbierit, gresia de ascuţit coasa. Ăştia sunt. Ne ducem şi le zicem poliţiştilor şi ei ne spun că nu au nici o putere. Să aibă ei drepturi, romii pământului! Azi sunt la mine, mâine la ăla, poimâine la celălalt. Omoară câinele în obor, ne iau găinile, asta fac. Fură pe toate părţile. Asta e situaţia“, spune resemnat Stanciu Marin.
„Mai au să ne fure cu casă cu tot“, e năduful unei alte femei a locului. Ridică resemnaţi din umeri şi merg mai departe, rugându-se că poate soarta îi va ierta.
De partea cealaltă, lucrurile nu sunt atât de grave. „Ne înţelegem bine cu românii. Nu prea sunt probleme până acum“, spune cu convingere Constantin Marin.
Nostalgia trecutului
Mergând prin comună, îl întâlnim şi pe Aurel Petre Trăistaru. Are 90 de ani, dar munceşte în grădină, deşi soarele îi arde cu putere mâinile crăpate de atâta muncă. Nu se plânge. Se bucură că poate ţine gospodăria în ordine, aşa cum o făceau şi părinţii lui. „Catane era plină de oameni, tineret, animale multe, uliţele mai gospodărite. Acum sunt lăsate în paragină. Creşte buruiana peste noi. Noi, oamenii, ne-am împuţinat. Tinerii au plecat la studii în alte ţări şi noi am rămas singuri, neputincioşi. Era frumoasă Catane, deşi sărăcăcioasă. Erau oameni lipsiţi de educaţie, de alte posibilităţi. Dacă veneau vreo două ziare în Catane era mare lucru. Nu era comunicare cu oraşul. Ne duceam cu căruţele la Băileşti cale de 25-30 de kilometri“, povesteşte bătrânul. Ne împărtăşeşte cu drag din amintirile sale. „Am fost sărac. La 15 ani am făcut cerere să mă înscriu în armată, voluntar. Războiul era dincolo de Crimeea. Au cooptat dintre noi câţiva băieţi şi aşa am ajuns în regimentul de gardă al generalului Ion Antonescu timp de doi ani. Eram santinelă la Mogoşoaia, la Băneasa. Mareşalul Antonescu era un om de statură mijlocie, un om sincer, patriot. Îi dădeam raportul dimineaţa, când venea la preşedinţie, căci cazarma noastră era în spatele preşedinţiei consiliului de miniştri. Era apropiat, sincer, sfătuitor. Ne spunea să fim cinstiţi, cuminţi, atenţi că o să vină o pacoste mare peste noi. Şi a venit comunismul. Am fost persecutat de ei. Am fost considerat fascist, hitlerist, ştiu eu cum. Am fost suspectat. Am fost obligat să intru îngrijitor la şcoală“.
Îl lăsăm în urmă pe nenea Trăistaru şi ale lui poveşti şi ne întoarcem în prezent la problemele care îi macină pe locuitorii comunei Catane.
Un buget prea mic
Comuna îmbătrânită, sărăcăciosă pare să nu câştige prea mult în viitor la capitolul investiţii. Primarul se plânge de lipsa fondurilor, a bugetului mic alocat comunei şi speră că poate o rectificare de buget va aduce o pată de culoare în acest peisaj trist. „Momentan, ne confruntăm cu un buget foarte mic, cel mai mic buget din Dolj. Aşa a considerat domnul preşedinte Prioteasa, să ne aloce o sumă mică, că e primar Ciurea şi nu altcineva. Nu cred că ar trebui să conteze coloratura politică.
Nu mai avem nimic în buget. Am avut un miliard şi ceva pentru tot anul. Toţi banii au fost pentru cheltuieli materiale. Pentru al doilea trimestru, am mai avut 10.000 de lei pentru cheltuieli materiale. Trebuie să plătim telefoane, curent. Nu mai avem bani nici de salarii. Să vedem dacă mai putem supravieţui până la sfârşitul anului. Dacă nu, închidem şi mergem acasă. Ce am putea să facem? Telefoanele ni le-au restricţionat. Mai facem ceva din colectarea taxelor şi impozitelor.
Ne-au spus la o şedinţă că vor face o rectificare de buget. Cred că pentru comuna Catane va fi din nou un buget foarte mic“, spune primarul comunei, Ştefan Ciurea.
Fără bani, fără proiecte pe fonduri europene, comuna se zbate să trăiască între problemele pe care le fac romii şi grijile şi lipsurile de fiecare zi.
„Nu am făcut nici o investiţie anul acesta. Îmi doream să fac o extindere a alimentării cu apă pentru că sunt uliţe care nu au reţea. În 2006, când a început alimentarea cu apă, eram viceprimar şi nu aveam acces la documente. Cel care a fost primar atunci a pus doar pe anumite uliţe. Sunt vreo patru uliţe fără apă, aproximativ trei kilometri. Am închis şi câteva cişmele stradale pentru că consumul era foarte mare şi nu acopeream cheltuielile. De aici luau şi apă pentru udat în grădină. Veneau cu butoaie mari“.
La toate aceste probleme se adaugă şi starea drumului ce leagă Catane de Covei. „E drumul judeţean 552 A, care merge la Sărbătoarea. Au venit cei de la consiliul Judeţean, au asfaltat o porţiune între Boureni şi Covei, 4-5 km, iar porţiunea aceasta de doi kilometri a rămas neatinsă. Am fost de mai multe ori la domnul Ion Prioteasa. Mi-au promis că-l fac. A mai trecut înainte de campanie în târg şi a zis că-l asfaltează dacă iese primar o anumită persoană. Şi a rămas aşa. Pe drumul acesta nu circul numai eu ca primar, ci şi oameni din Bistreţ, Covei, Catane, Negoi din tot judeţul. Şi pentru că eu am fost de la PDL nu l-a asfaltat. Nu a vrut… Nu ar trebui să se ţină cont de coloratura politică. Primarii ar trebui să fie apolitici până la urmă“.
Viaţa în Catane pulsează totuşi între problemele cauzate de lipsa investiţiilor, amărăciunea generată de furturile din comună, singurătatea celor peste care anii au trecut.
Din informaţiile oficiale
În 2013, au fost înregistrate 21 de furturi cu autori necunoscuţi pe raza comunei Catane din Dolj. „În majoritatea cazurilor a fost vorba de furturi de păsări, unelte ori diferite obiecte metalice. În cazul a şase furturi, autorii au fost identificaţi ca fiind minori. Celelalte dosare se află în lucru“, a precizat Adrian Căpraru, purtător de cuvânt în cadrul IPJ Dolj.
Pentru sănătatea ta
Elevii de la Şcoala cu clasele I-VIII din Catane au avut posibilitatea să-şi facă un control medical gratuit în cadrul campaniei „Pentru sănătatea ta. Pentru a nu abandona şcoala, învaţă să fii sănătos“. „Facem un control medical gratuit copiilor de la şcoală cu vârste cuprinse între 7 şi 17 ani. Vom merge prin 34 de localităţi din judeţ. Copiilor li se determină nivelul hemoglobinei şi glicemiei pe loc, înălţimea, greutatea. Li se face un control oftalmologic, o consultare pulmonară, cardiacă, palparea organelor interne. Este un control general, pentru a trage un semnal de alarmă părinţilor în cazul în care sunt depistate probleme de sănătate în primă fază. În cadrul campaniei le vom oferi copiilor şi un ghiozdan cu câteva rechizite“, a precizat Alina Sandu, responsabil informare şi conştientizare.
Campania face parte din proiectul „Investeşte în oameni“, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial.
Vineri, 21 iunie, caravana a poposit în Şcolile din Dobreşti, Sadova şi Ostroveni.
