http:http://www.youtube.com/watch?v=lbzTuzNKPDg
Sunt dependenţi de calculatoare, de reţelele de socializare, acceptând în lista de prieteni persoane necunoscute, expunându-şi viaţa privată, postând fotografii sau date cu caracter personal. Psihologii trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte acest fenomen, iar reprezentanţii poliţiei doljene avertizează că exploatarea în rândul minorilor este tot mai frecventă. De la începutul anului până acum, zece minore au dispărut de acasă alături de bărbaţi cunoscuţi pe reţelele de socializare.
O elevă, de 16 ani, din localitatea gorjeană Moi, comuna Bâlteni, a dispărut săptămâna trecută, alături de un violator recidivist. Potrivit martorilor, Ana Maria Vâlceanu coresponda cu un bărbat de 30 de ani pe o reţea de socializare. Eleva a fost luată de bărbat chiar de lângă prietenul ei şi dusă într-o direcţie necunoscută. Acesta este doar unul din exemplele cele mai recente la care s-a ajuns de la un fapt la prima vedere inocent, acela de a discuta pe reţele de socializare cu persoane care par de bună-credinţă. În ultima vreme, tot mai mulţi copii şi tineri sunt tentaţi să acceseze reţelele de socializare. Mai grav este însă faptul că pentru mulţi dintre minori chiar părinţii sunt cei care le fac adrese pe reţele de socializare. Alţi minori însă preferă să nu spună nimic, să declare în momentul în care îşi fac conturi pe aceste site-uri că sunt majori. „Fenomenul este prezent încă de la vârste mici, principalul motiv fiind lipsa de comunicare dintre părinţi şi copii. Din această cauză, cei mici îşi caută comunicarea on-line, de regulă cu persoane pe care nu le cunosc, dar în faţa cărora îşi pot construi o identitate falsă. La adolescenţi, fenomenul a luat amploare, reţelele de socializare au înlocuit comunicarea directă care permite exteriorizarea şi citirea emoţiilor de către interlocutor. On-line, nu investim emoţii şi devenim imuni la suferinţă. Tentaţia de a experimenta ce nu poţi în viaţa reală creşte şi, ca urmare, tinerii sunt tentaţi să accepte şi să dea «like» la tot ce diferă de ce pot face în realitate. Acceptă întâlniri cu persoane a căror identitate reală nu o cunosc şi nici nu sunt interesaţi să o cunoască pentru că şi ei şi-au construit o identitate falsă, cu care se prezintă pe aceste site-uri. Nu văd pericolul, se simt valorizaţi şi ascultaţi. Nu mai pot comunica faţă în faţă, nu mai au puterea de a citi şi comunica emoţii. Atitudinea tandră şi flatantă care reiese din mesajele postate devine obişnuinţă pentru viaţa de zi cu zi. Devin dependenţi, îşi construiesc o personalitate falsă, narcisistă de multe ori pentru că se văd on-line fără defecte, dar pot deveni şi anxioşi, depresivi şi să recurgă la sinucideri, uneori chiar în grup, alături de cei care on-line le împărtăşesc credinţele. Pericolul din spatele reţelelor de socializare este real şi de multe ori tinerii cad pradă unor grupuri infracţionale, sunt puşi să comită infracţiuni sau acte delincvente. Uneori dispar, iar părinţii îi caută ani de zile. Trebuie să stimulăm o dezvoltare armonioasă a personalităţii copilului şi apoi a tânărului, să îl învăţăm să înţeleagă pericolele ce se ascund în spatele calculatorului şi să gestioneze corect relaţia on-line pe astfel de site-uri şi asta pentru ca tânărul să nu treacă printr-o experienţă traumatizantă care îl poate marca pentru tot restul vieţii. Tot mai des în ultima perioadă ne confruntăm cu părinţi care ne cer ajutorul pentru copiii lor dependenţi de internet“, a spus Claudia Măciucă, psiholog clinician specialist- şef Serviciu evaluare complexă a copilului din cadrul DGASPC Dolj.
Nu ai cont, nu exişti…
Nu ai cont, nu exişti este deviza după care se pare că se conduc copiii în ziua de azi. Cristina are doar nouă ani, are cont însă pe reţele de socializare şi are ca „prieteni“ peste 200 de persoane: „Am cont pe două reţele de socializare. În lista de prieteni îi am pe colegii mei, prietenii de la bloc, dar şi verişorii. Vorbim zilnic pe chat, stabilim la ce oră să ne întâlnim, când să ieşim cu bicicletele… Am 100 de prieteni până acum, iar zilnic primesc noi cereri de prietenie. De multe ori nu îi cunosc pe cei care intră pe contul meu. Sunt mult mai mari decât mine“.
Ioana are 15 ani şi este elevă la Liceul Teoretic „Henri Coandă“. Are cont pe o reţea de socializare de aproximativ un an şi jumătate. De ceva timp însă a decis că este timpul să şteargă mulţi dintre prietenii pe care îi acceptase, iar acum a rămas cu aproximativ 300: „Am şters aproape trei sferturi dintre cei pe care îi acceptasem. Am luat această decizie pentru că găseam tot felul de mesaje de la persoane din străinătate, oameni care nu aveau nici o legătură cu lista mea de prieteni. Tocmai de aceea am decis să blochez accesul străinilor către contul meu şi evit să scriu unde mă duc, la ce oră. Am prieteni care sunt încântaţi dacă primesc cât mai multe cereri de prietenie“.
Părinţii sunt primii vinovaţi pentru dependenţa copiilor
de internet
Profesorii psihopedagogi din şcolile craiovene explică modul în care micuţii ajung dependenţi de calculator. Începutul este simplu: acasă copilul este destul de liniştit când se uită la televizor sau când se joacă pe calculator. După televizor urmează jocurile pe calculator, care ocupă cea mai mare parte a timpului, iar apoi internetul. „Este mai facil să cumperi un calculator şi să-l laşi pe copil să-şi petreacă timpul în faţa acestuia, mai cu seamă că există prezumţia că astfel va deveni mai deştept şi mai competitiv în societate. Dependenţa de internet conduce la o deteriorare a activităţii şcolare, sociale şi profesionale. Trăsăturile unice ale internetului pot contribui la dezvoltarea dependenţei. Accesul este uşor- cu apăsarea unui buton, utilizatorii se pot conecta pe site-uri din toată lumea- 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână. Primele semne pe care părinţii trebuie să le observe: tulburări ale somnului, timpul petrecut on-line, rezultatele activităţilor şcolare, cheltuieli telefonice, chiar existenţa unor scrisori/ cadouri personale din partea unor persoane pe care nu le cunosc şi despre care copiii refuză să vorbească. Riscurile pe care le înfruntă tinerii utilizatori de internet pot fi: caracterul necenzurat al internetului şi dificultăţile întâmpinate de adolescenţi în evaluarea critică a informaţiei la care sunt expuşi, potenţialele pericole asociate cu oferirea de detalii personale sau cu stabilirea unor întâlniri personale cu indivizi întâlniţi on-line, efectele negative ale expunerii la pornografia nesolicitată, apariţia şi efectele solicitării sexuale“, a spus Sorina Dumitrescu, profesor psihopedagog Cabinetul şcolar de asistenţă psihopedagogică de la Colegiul Naţional „Carol I“ Craiova.
Zece minore au plecat cu bărbaţii cunoscuţi pe site-uri de socializare
Reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Dolj avertizează părinţii despre pericolele care decurg de la o simplă accesare a unei reţele de socializare. „Noi, ca şi poliţie, nu putem interzice accesul către aceste reţele de socializare. Există restricţii cu privire la vârsta celui care are voie să îşi creeze un cont pe aceste reţele. Este nevoie de o adresă de e-mail şi se cere ca persoana să fie majoră. Atenţionăm doljenii că, de la începutul acestui an şi până în prezent, avem zece cazuri de fete care au ales să însoţească persoane cunoscute prin intermediul acestor reţele de socializare peste graniţele ţării, în Italia, Germania, Spania. Primul pas porneşte de la aceste conturi create, după care urmează întâlniri până când minorul capătă încredere în persoana pe care o cunoştea doar virtual. Părinţii trebuie să ştie că, în cazul în care copilul le-a comunicat că are cont pe o reţea de socializare, cu siguranţă are conturi şi pe alte reţele. Şi adulţii trebuie să fie atenţi la ce postează pe aceste site-uri când pleacă în vacanţă, pentru ce perioadă, pentru că avem deja doi infractori care au cules aceste informaţii despre aceste site-uri“, a precizat comisarul-şef Adrian Căpraru, purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj.
Răpitorul minorei, arestat în lipsă şi dat în urmărire internaţională
Violatorul recidivist Gheorghe Cristian Baţai, cel care a răpit-o pe minora Ana Maria Vâlceanu, a fost arestat în lipsă de magistraţii gorjeni şi a fost dat în urmărire naţională şi internaţională de poliţie. De asemenea, un mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile a primit complicele lui Baţai, respectiv Costel Marinel Negru, acuzat de complicitate la lipsire de libertate. Eleva de 16 ani se află acum în îngrijirea familiei şi va fi verificată de o comisie de specialişti din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj.
Mii de minori dispar de acasă
Peste 3.200 de copii au fost daţi dispăruţi în România, în perioada 15 mai 2012 – 15 mai 2013, dată la care erau căutaţi peste 350 de minori. Informaţiile au fost furnizate de Poliţia Română organizaţiei Salvaţi Copiii, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copiilor Dispăruţi (25 mai).
