Marele actor Ilie Gheorghe consideră că Bănia ar putea deveni, în 2021, o capitală culturală europeană prin implicarea tuturor instituţiilor culturale într-o efervescenţă culturală deosebită, dar şi prin implicarea autorităţilor.
Ilie Gheorghe este oltean, născut la Giubega. A fost învăţător la Şcoala Normală din Craiova (actualul Colegiu Naţional „Ştefan Velovan“), apoi, după absolvirea IATC (clasa prof. Dinu Negreanu), s-a angajat, în 1967, la Teatrul Naţional din Craiova, prin repartiţie guvernamentală, instituţie culturală pe care nu a părăsit-o niciodată. Ca şi în cazul lui Tudor Gheorghe, prenumele actorului este Gheorghe, iar numele de familie – Ilie, dar este cunoscut drept Ilie Gheorghe. După Revoluţie, a avut şansa de a fi angajat, cu contracte pe o durată determinată, în Anglia (la Nottingham) şi Franţa (la Limoges).
În străinătate nu e trai pe vătrai ca la noi
Chestionându-l despre perioadele petrecute ca actor angajat în Anglia şi Franţa, Ilie Gheorghe a mărturisit: „Cum au fost experienţele din afară? Am spus şi în alte interviuri: fabuloase! Am jucat timp de opt luni la Teatrul din Nottingham rolul lui Caliban din «Furtuna», fiind singurul actor străin distribuit în acest spectacol britanic. Am avut apoi un contract de şase luni în Franţa, unde am interpretat pe Marchizul de Sade în piesa «De Sade», din distribuţie făcând parte actori din Franţa, Italia şi România. După reprezentaţiile din Hexagon, am jucat «De Sade» trei luni şi în Italia, la Bologna. Aceste mari spectacole europene au fost montate de regizorul Silviu Purcărete… Ritmul în care se lucrează acolo, opt ore pe zi, de la ora 10.00 până la ora 18.00, cu pauză de masă de o oră, este unul care la noi nu există. Cine îndrăzneşte să scurteze cu 15 minute acest program de repetiţii plăteşte! Contractul pe care îl semnezi stipulează condiţii drastice. Să nu faci aia, să nu faci ailaltă, să nu faci călărie sau alte sporturi care ar putea să-ţi pună în pericol sănătatea ş.a.m.d. Trebuie să ai o sănătate de fier… Nu respecţi contractul, plăteşti de te rupi! Biletele se vând cu luni înainte, iar dacă pui în primejdie spectacolul, ce te faci? Şi, repet, acolo nu e trai pe vătrai ca la noi! Munceşti bine, eşti plătit bine. Îţi baţi joc, aut! Am avut mari satisfacţii, spirituale, morale, financiare. Totodată, eu, ca actor român, am demonstrat cu brio că pot să răspund tuturor rigorilor din teatrul profesionist european. Ţinând cont de capacitatea mea de concentrare, de echilibru, am reuşit să mă pliez foarte repede pe sistemul de lucru foarte rapid al englezilor şi să-mi controlez foarte bine sănătatea. Financiar? Contractele din afară au fost mană cerească pentru mine! M-am întors cu bani cu care am putut să-mi ajut copiii, să le fac şi lor câte o căsuţă ş.a.m.d.“.
Felicitat în Japonia, invitat cu „Iona“
în Marea Britanie
Stăruind asupra succesului pe care l-au obţinut cei doi olteni la Nottingham, Silviu Purcărete şi Ilie Gheorghe, acesta din urmă a povestit o secvenţă edificatoare: „Am fost cu «Furtuna» în turneu în Japonia. La aproape fiecare reprezentaţie, s-au făcut sondaje de opinie în sala de spectacole. Li s-a înmânat spectatorilor un chestionar cu mai multe întrebări, printre care şi una în care trebuia ca ei să menţioneze numele actorului care le-a plăcut mai mult, de ce anume ş.a.m.d. Şi spectatorii japonezi l-au nominalizat pe interpretul rolului Caliban, adică pe mine! Am acasă răspunsurile lor în limba japoneză. În timpul turneului din Japonia am mai avut parte de o mare satisfacţie. Am primit vreo şase scrisori laudative de la elevi din Danemarca, scrisori trimise în Ţara Soarelui Răsare de conducerea Teatrului din Nottingham. Ce s-a întâmplat? La un moment dat, am susţinut un spectacol numai pentru elevi, iar profesoara care i-a însoţit pe aceştia le-a adresat, a doua zi, un chestionar referitor la «Furtuna» prezentată de actorii de la Nottingham, rugându-i să-şi spună opinia privind cel mai reuşit rol. Şi profesoara le-a spus elevilor că, dacă doresc, pot şi să scrie câteva rânduri actorului pe care l-au îndrăgit din spectacol, adică pot să-i trimită respectivului o scrisoare. Am primit şase asemenea scrisori de «dragoste»! Au primit şi alţi actori asemenea scrisori… Am jucat acest spectacol cu «Furtuna» de peste 85 de ori în Anglia, 30 de reprezentaţii în Japonia şi Danemarca şi alte zece la Berlin. Şi pentru ca cititorii să-şi dea seama de valoarea spectacolului, e suficient să amintesc că pentru acea producţie «Furtuna», Teatrul din Nottingham a fost distins cu Ordinul Imperial al Reginei Marii Britanii, iar Silviu Purcărete a primit premiul «Globul de Cristal Peter Brook» – titlul de cel mai mare regizor străin care a lucrat în Anglia. O linie de intercity din Anglia s-a numit atunci Nottingham Playhouse… La toate astea adăugaţi şi prietenia mea cu actorii englezi, extraordinar de frumoasă! Şi s-a mai întâmplat un eveniment care, dacă s-ar fi realizat, ar fi fost fabulos pentru doi olteni, Marin Sorescu şi Ilie Gheorghe. La două săptămâni după revenirea mea acasă, un actor englez de la Teatrul din Nottingham a venit la Craiova şi a văzut toate spectacolele în care jucam în acea stagiune, apoi a făcut o propunere deosebită conducerii TNC, aceea ca spectacolul «Iona», cu mine protagonist, să întreprindă un turneu de 27 de reprezentaţii în Marea Britanie! Avea jumătate din banii necesari turneului, iar jumătate urma să-i aloce Craiova. În acea perioadă însă, TNC avea contractate deja alte turnee şi nu s-a putut onora acea invitaţie. Ar fi fost extraordinar!“.
Ilie Gheorghe şi Purcărete, „number one“ la Naţionalul
din Sibiu
Din 2007, Ilie Gheorghe interpretează Faust într-un spectacol care a făcut furori în Europa, „Faust“, în regia lui Silviu Purcărete, o producţie a Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, instituţie teatrală care a devenit în ultimii ani capitala teatrului românesc. De ce Purcărete n-a montat la Craiova acest spectacol? La această întrebare, Ilie Gheorghe a spus: „Dacă cineva de la Craiova l-ar fi invitat pe Silviu cu mult înainte de a-l invita Sibiul să monteze «Faust», sunt sigur că ar fi făcut-o! Purcărete are o mare afecţiune pentru Naţionalul din Craiova… Dacă îl întrebi unde se simte foarte bine, el îţi răspunde din prima: la Craiova! El mi-a făcut odată o mărturisire: «Mă Ilie, mă, hai, mă, mergem la Craiova, mă?! Eu mă simt ca acasă, mă!…». Chiar dacă nu montează nimic la Naţionalul din Bănie, Silviu vine totuşi de câteva ori pe an aici doar pentru a ne întâlni la o petrecere“.
„După ce am văzut «Faust», nu mă mai tem de moarte!“
Istoria distribuirii lui Ilie Gheorghe în deja celebrul „Faust“ de la Sibiu este deosebit de interesantă. Maestrul Ilie Gheorghe, „stâlpul“ acestui spectacol, a adăugat: „Sibiul devenise capitală culturală europeană, iar ca proiect teatral figura un spectacol «Faust», de Goethe, în regia lui Purcărete, un spectacol cu 120 de actori, cu un buget foarte mare. Primarul Sibiului, german de origine, a sprijinit acest proiect, mai ales că era vorba de Goethe. Purcărete mi-a propus să-l joc pe Faust… L-am refuzat din unele motive de sănătate, plus unele familiale. Atunci, Silviu a apelat la Ştefan Iordache şi Gheorghe Dinică, dar după opt luni de repetiţii n-a mai continuat proiectul, plecând din România… Ei bine, directorul Teatrului din Sibiu, Constantin Chiriac, a insistat pe lângă Purcărete să continue proiectul cu «Faust», iar Silviu a promis că vine doar dacă mă convinge pe mine să îl joc pe Faust… Chiriac, cu care am jucat în filmul «Moromeţii», avea un alint ca să mă înduplece… M-a convins şi… am purces la treabă imediat după Sfânta Marie Mare din august 2007. Am început repetiţiile pe 18 august şi, după doar două zile, Purcărete a dictat conducerii teatrului: pregătiţi afişul premierei pentru 21 septembrie! Şi aşa s-a întâmplat…Imediat, am fost cu «Faust» la Edinburgh, am fost felicitaţi şi aplaudaţi ca pe vremea turneelor Naţionalului din Craiova… Şi «Faust», un spectacol gigant marca Purcărete, şi-a început cariera internaţională fabuloasă. Reamintesc episodul marelui succes de la Bruxelles, unde preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, ne-a felicitat, iar mie mi-a înmânat un coş cu flori ş.a.m.d. De la premiera din 2007, îl jucăm întruna! Deja am depăşit cifra de 120 de reprezentaţii. Ţin să vă citez câteva declaraţii… M-a frapat una: «Aş accepta să se toarne smoală topită peste mine numai să pot să cumpăr un bilet la „Faust“!». La recepţia de la primăria din Edinburgh, primarul, care era preot, a afirmat cam aşa: «Acum, după ce am văzut „Faust“, nu mă mai tem de moarte!»“. Uluitoare expresie!
Craiova are şanse
de capitală europeană culturală
Sibiul este recunoscut în prezent ca şi „capitala“ teatrului românesc, ceea ce Craiova a fost în anii ‘90. Între timp, la UNITER 2013, nici o producţie a Naţionalului din Bănie nu a fost nominalizată. Ilie Gheorghe a comentat astfel: „De ce UNITER nu ne-a nominalizat? Repertoriul Naţionalului din Craiova nu a atacat, ca să zic aşa, texte valoroase, ci s-a oprit la piese de succes facil şi care au fost realizate, uneori, nu atât de valoros… Probabil că nici comisiile de vizionare UNITER nu au fost invitate să vadă toate spectacolele Naţionalului… Nu este însă timpul pierdut! Craiova şi-a propus să devină, în 2021, ceea ce Sibiul a fost în 2007, alături de Luxemburg, capitală culturală europeană… Şanse sunt. Directorul Naţionalului, Mircea Cornişteanu, şi-a propus să aducă la Craiova nume mari de regizori, iar timp este ca teatrul nostru să-şi recapete aura de odinioară. Naţionalul este totuşi pe val, dar dacă valul ăsta nu are şi spume pe deasupra, nu mai e… val! Nu numai TNC poate transforma Craiova într-o capitală culturală, ci toate instituţiile culturale trebuie implicate într-o efervescenţă culturală deosebită. Plus implicarea autorităţilor locale şi multe, multe altele…“.
