Liga Studenţilor Români din Străinătate a început o campanie de informare a liceenilor români despre admiterea la universităţile de peste graniţă. Caravana a ajuns vineri, la ora 12.00, la Colegiul Naţional „Elena Cuza“ din Craiova.
Reprezentanţii Ligii Studenţilor Români din Străinătate le-au povestit adolescenţilor din România cum îşi pot deschide drumul spre centrele universitare din străinătate. În Craiova, seria informărilor a fost deschisă chiar de o tânără din acest oraş, Lavinia Dobre (foto), care a absolvit Facultatea de Drept, apoi a plecat în Germania, la Universitatea Saarland, în prezent, fiind în primul an la doctorat.
„Liceenii trebuie să ştie că pot aplica pentru burse în orice ţară, dacă au rezultate bune. Nu este neapărat să fie olimpici ca să facă studiile în străinătate. Aceste concursuri contează la punctaj, dar nu sunt decisive. Important este să aibă cunoştinţe temeinice pe specializarea pe care vor să o urmeze şi să ştie limba de predare de la universitatea pe care vor să o urmeze. Aplicaţiile se fac până în perioada iunie-iulie, în format electronic“, a precizat Lavinia.
Taxe între 150 şi 550 de euro
De altfel, elevii au fost informaţi şi despre taxele de şcolarizare, în special la universităţile din Germania.
„Taxele sunt în funcţie de landul în care se află centrul universitar. În Saarland, unde studiez eu, taxa este de 152 de euro pe semestru. În aceşti bani sunt incluse transportul şi intrările la instituţiile din oraş, gen teatru, operă. Taxa se plăteşte semestrial şi poate ajunge până la 540 de euro, aşa cum este la München“, a precizat doctoranda. Pe lângă taxa de şcolarizare, studenţii mai au de plătit şi chiria, care este între 200 şi 500 de euro, pentru cazare în campusul univesitar. „Există şi posibilitatea de cazare cu alţi colegi. Se organizează un interviu pentru a observa dacă părţile sunt compatibile“, a explicat Lavinia Dobre.
Studenţii îşi fac programul
Cei mai mulţi tineri optează să plece în străinătate, fiind motivaţi de o mai mare deschidere pe care o au pe piaţa muncii, dar şi de salarii. Diferenţele apar însă şi în stilul de formare.
„Sistemul nu se bazează pe cursuri predate de dimineaţa până seara. Există anumite materii obligatorii, în număr de patru-cinci, şi altele sunt facultative. Studentul este cel care ia decizia, în fiecare semestru, ce cursuri vrea să urmeze şi poate să-şi facă programul, adică să aibă miercurea sau vinerea liberă. Există mai multă libertate să-şi organizeze timpul şi asta se datorează faptului că mulţi studenţi din Germania trebuie să se întreţină“, a povestit Lavinia.
Activităţi pentru întreţinere desfăşoară şi studenţii din România care ajung peste graniţă. Chiar dacă nu suntem în spaţiul Schengen, nu există restricţii să lucreze chiar şi la universităţile la care învaţă. Joburile sunt oferite de cei de la Relaţii Internaţionale şi pot fi inclusiv pentru domenii care nu necesită cunoştinţe profesionale, cum ar fi serviciile hoteliere. Angajatorii se găsesc şi în campusurile universitare. În campusul de la Saarland, există 45 de companii şi acolo lucrează foarte mulţi studenţi fie în domeniul în care se specializează, fie optează pentru recalificare“, a mai spus Lavinia Dobre. Pentru activităţile desfăşurate, studenţii angajaţi sunt plătiţi cu 400 de euro pe lună. Cei care vor mai mulţi bani pot accesa burse de cercetare oferite de guvernul german. O astfel de bursă o primeşte şi doctoranda din Craiova. Liceenii au aflat informaţii despre studenţia în străinătate chiar de la cei care sunt deja plecaţi la studii.
