Primarii foşti şi actuali ai Craiovei se întrec în investiţii fabuloase, aducătoare de voturi, dar care se dovedesc până la urmă doar nişte chixuri pe bani publici.
Zeci de milioane de euro, bani europeni sau din bugetul local, s-au cheltuit în ultimii ani de administraţia locală craioveană pe investiţii inutile. E vorba, în general, de lucrări făcute doar pentru a se cheltui banii publici, chiar dacă, ulterior, construcţiile sau achiziţiile respective n-au avut nici o utilizare.
Strada Râului
Dacă ar fi să trecem în revistă investiţiile de amploare făcute fără cap de municipalitatea craioveană în ultimul deceniu, ar trebui să începem cu bulevardul Râului. Pe vremea primarului Vasile Bulucea, acest bulevard a fost reabilitat cu fonduri din bugetul oraşului, dar şi de la Ministerul Transporturilor. Asfaltarea acestei artere importante a Craiovei a costat la vremea respectivă aproape două milioane de euro. Mândru de reuşita lui, Bulucea a inaugurat de vreo patru ori respectivul bulevard. Doar că strada respectivă avea o mare hibă: îi lipsea… canalizarea!
Problema a ieşit la iveală în momentul în care trebuia implementat cu fonduri PHARE un proiect de modernizare a canalizării oraşului şi separarea apelor menajere (care trebuia epurate) de apele pluviale (ce pot fi deversate neepurate, direct în Jiu). Casetat aproape în întregime de Bulucea, canalul de pe mijlocul străzii Râului avea regim de colector pluvial. Drept urmare, trebuia construit alt canal colector pentru apele menajere, chiar pe sub proaspăt reabilitatul bulevard.
„Nu sparg bulevardul! Cum să-l sparg? Păi, am băgat 45 de miliarde (de lei vechi – n.r.) acolo! Avem un canal, acolo se varsă toate apele uzate“, spunea la acea vreme Vasile Bulucea.
„Uniunea Europeană este foarte clară din acest punct de vedere: apele pluviale nu trebuie amestecate cu cele menajere. Din păcate, trebuie să spargem bulevardul Râului. Pe unde vreţi să facem canalizarea? Pe sus?“, a spus Antonie Solomon, imediat după ce i-a luat locul lui Bulucea în fruntea primăriei. Şi avea dreptate! Doar că, după construirea canalizării, bulevardul Râului n-a mai arătat niciodată ca înainte. Lucrările prost executat au transformat asfaltul în valuri, necesitând o nouă reabilitare, ce se va face probabil anul acesta, cu fonduri europene.
Infochioşcurile
Tot în categoria investiţiilor pentru care s-au cheltuit bani doar… ca să se cheltuiască ar putea intra şi infochioşcurile Craiovei. Istoria acestor infochioşcuri se împleteşte cu mândria primului mandat de primar al lui Solomon: aşa-numita „Piaţă Socio-Umană“ înţesată de fântâni arteziene. Investiţia trebuia să coste în total 21 de milioane de lei şi să fie dată în folosinţă în noiembrie 2006. Dar costurile au ajuns la aproape 30 de milioane de lei, iar lucrarea a fost încheiată abia în iunie 2007. În pachetul de lucrări câştigat la licitaţie de UTI Internaţional au fost incluse şi trei infochioşcuri, montate pe Calea Unirii. Acestea ar fi trebuit să ofere turiştilor informaţii despre oraş, despre administraţia municipală, dar şi să-i îndrume către punctele de atracţie ale Craiovei. Numai că aceste aparate n-au rezistat prea mult, fiind distruse de craioveni, probabil şi din cauză că dădeau informaţii învechite.
Rămase o vreme doar pe post de mobilier stradal, cele trei infochioşcuri au dispărut subit la sfârşitul anului 2011, în preajma Zilelor Craiovei. Câteva zile mai târziu, au apărut în locul lor altele noi, mult mai moderne, dotate inclusiv cu o cameră video menită să-i surprindă pe eventualii vandali. UTI le înlocuise gratuit pe cele stricate. Noile infochioşcuri au fost predate reprezentanţilor Primăriei Craiova, care urma să se ocupe de actualizarea datelor oferite eventualilor turişti de aceste aparate. Însă, acestora nu le-a păsat nici cât negru sub unghie. Drept dovadă, nici unul dintre aceste infochioşcuri nu mai funcţionează în prezent. Iar administraţia Olguţei Vasilescu nu se sinchiseşte să le repare.
Să mai spunem că există şi al patrulea infochioşc, aparţinând tot Primăriei Craiova? Municipalitatea l-a achiziţionat tot cu fonduri europene, amplasându-l tot pe strada Unirii, chiar în colţul clădirii Serviciului de Evidenţa Informatizată a Persoanei (lângă „Buletine“). Nici acesta nu mai funcţionează, însă, de vreo patru ani…
Camerele de supraveghere
Altă investiţie inutilă de pe vremea lui Solomon, menţinută în aceeaşi inutilitate şi de urmaşa lui în fruntea urbei, o reprezintă sistemul de supraveghere video de pe bulevardul Decebal-Dacia, care a costat aproape zece milioane de lei, dar nu foloseşte la nimic.
Instalat odată cu reabilitarea acestei importante artere rutiere craiovene, sistemul de monitorizare a traficului a fost pus în funcţiune cu trei ani în urmă (aprilie 2010), acoperind zece intersecţii ale bulevardului Decebal-Dacia. Este vorba de intersecţiile cu strada Severinului (benzinăria Petrom), strada Constantin Brâncoveanu (Liceul „Bibescu“), strada Amaradiei (sensul giratoriu din Valea Gangului), strada Brazda lui Novac, strada Bariera Vâlcii, bulevardul Carol I (Gara Craiova), strada Traian Lalescu (Helmat), strada Gârleşti, Calea Bucureşti (la podul Electroputere) şi strada Caracal.
Camerele au un sistem optic performant, care poate fi comandat de la distanţă şi permite focalizarea astfel încât să poată fi citit numărul de înmatriculare al unei maşini sau surprins chipul unei persoane de la 200 de metri distanţă. Imaginile sunt în permanenţă urmărite şi stocate la Centrul de monitorizare a traficului de pe strada Amaradia. Acolo lucrează în două ture poliţişti locali, care au misiunea de a urmări ce se petrece în intersecţii şi de a solicita, la nevoie, intervenţia forţelor de ordine. Dar, totuşi, sancţiunile lipsesc cu desăvârşire. Explicaţia? Pe de-o parte, poliţiştii locali nu s-au obosit să-i amendeze pe cei care, spre exemplu, opresc neregulamentar, deşi au atribuţii pentru acest gen de fapte, iar pe de altă parte, legislaţia le limitează drastic posibilităţile de a-i sancţiona pe şoferii contravenienţi, cele mai multe încălcări ale legislaţiei rutiere care pot fi observate de camere intrând în competenţa… Poliţiei Rutiere!
Imaginile preluate de sistemul de monitorizare a traficului au fost folosite o singură dată de poliţie, în cazul decesului lui Pavel Rentea. Atunci, filmul care surprindea bătaia pe care Cosmin Drăgan i-a aplicat-o victimei, supărat că bătrânul, însoţit de nepoţica sa, ar fi traversat strada prea încet pe trecerea de pietoni, a dus la arestarea, iar ulterior la condamnarea agresorului. La acea dată, sistemul video de pe Rocadă era încă în probe.
Ca şi când n-ar fi fost suficient un astfel de sistem video, nefolosit la capacitate de oamenii legii, municipalitatea pregăteşte craiovenilor o altă surpriză: peste 100 de camere vor împânzi străzile şi intersecţiile oraşului, investiţia fiind finanţată prin mai multe programe cu fonduri europene. Aceste camere ar urma să fie date în supraveghere tot Poliţiei Locale, care o să le urmărească la fel ca până acum. Cu ochii închişi…
Centrul Multifuncţional
O altă investiţie de răsunet din categoria „chixurilor“ imobiliare ale Primăriei Craiova se prefigurează a fi Centrul Multifuncţional. Viitorul „Romexpo de Craiova“, cum este poreclit enormul Pavilion Expoziţional ridicat pe locul fostului târg din Romaneşti, va avea peste 6.700 mp de spaţii de expunere în interior şi va costa aproape 20 de milioane de euro. Jumătate din finanţare este asigurată de Uniunea Europeană, iar cealaltă jumătate este dată de municipalitate, dintr-un credit contractat pe vremea fostului primar.
Primăria Craiova mai avea un pavilion expoziţional, realizat tot cu fonduri europene. E vorba de cel aflat în curtea Autobazei RAT de pe strada Severinului, pentru care s-a asociat cu Camera de Comerţ şi Industrie Dolj. Şi acesta s-a dovedit o investiţie eşuată, din moment ce numărul evenimentelor găzduite aici pe parcursul unui an ar putea fi numărate pe degetele de la o mână. Tocmai de aceea municipalitatea l-a transformat în ultima vreme într-un soi de depozit, de unde sunt distribuite alimentele oferite de Uniunea Europeană drept ajutor pentru craiovenii săraci.
Mai-marii Primăriei Craiova, în frunte cu Antonie Solomon, nu s-au sinchisit însă, optând pentru construirea unui nou pavilion expoziţional (al doilea din ţară, după Romexpo) în plină criză economică. Unul care, potrivit antecalculelor municipalităţii, va costa primăria cam două milioane de lei pe an doar pentru întreţinere!
Actuala conducere a urbei caută să-i dea acum o altă destinaţie imensei clădiri, ce o să fie finalizată în mai puţin de două luni. În acest sens, Primăria Craiova a solicitat ADR Oltenia „aprobarea schimbării funcţiunii Centrului Multifuncţional, în sensul înfiinţării unei structuri de sprijinire a afacerilor şi pentru grupurile defavorizate din municipiul Craiova“.
… şi altele
Există, însă, şi alte investiţii a căror utilitate n-a fost încă dovedită. Putem vorbi aici, spre exemplu, de pasajul suprateran de peste Valea Vlăicii şi cel subteran de sub străzile A.I. Cuza şi Împăratul Traian. Sunt lucrări minunate, dar nu rezolvă decât parţial problema tranzitării principalei artere din Craiova, pentru că nici unul dintre acestea nu trece peste sau pe sub cea mai aglomerată intersecţie din oraş – cea a străzilor Calea Bucureşti şi Carol I. Poate, totuşi, nu va fi aşa! Ne vom da seama, însă, abia peste câteva luni, când va fi dat în folosinţă şi pasajul subteran.
N-ar fi exclus ca şi Waterparkul din Lunca Jiului, a cărui construcţie a început deja, să intre în categoria investiţiilor eşuate. Nu neapărat pentru că va fi aşezat într-o zonă rău famată a oraşului, ci din cauză că este aşezat foarte aproape de… groapa de gunoi a Craiovei! Iar cei care vor merge acolo să înoate o să aibă parte de duhori pestilenţiale. Depinde, însă, de unde va bate vântul…
O altă investiţie în curs – e vorba de reabilitarea liniei de tramvai – ridică şi ea serioase semne de întrebare. Trebuia desfiinţat tramvaiul din Craiova? Asta e o altă chestiune. Problema de actualitate în această privinţă vizează însă proiectul de reabilitare a liniei, care este specific anilor ‘80 şi – după cum a declarat în mod repetat chiar primăriţa municipiului – nu rezolvă problema zgomotului produs la trecerea tramvaiului. Dacă proiectul nu va fi modificat, în sensul alegerii unei variante mai silenţioase (cum este cea utilizată pe pasajul suprateran sau cum o să fie liniile de pe porţiunea cuprinsă între străzile Caracal şi Calea Bucureşti), se vor cheltui milioane de euro pentru a înlocui nişte linii de tramvai proaste cu altele… cam la fel!
Enumerarea noastră a omis alte investiţii nereuşite ale Primăriei Craiova? Ne cerem scuze şi aşteptăm din partea cititorilor noştri să ne semnaleze alte asemenea afaceri proaste cu bani publici!
